Fostul ministru al Finanţelor Anca Dragu a confirmat pentru Capital existenţa acestui raport şi prejudiciul de 526 de milioane de euro. "Este un control început în 2013 şi a avut la bază o sesizare a Curţii de Conturi. A fost demarată inspecţia economico-financiară în anul 2013, dar a fost suspendată de vreo două ori în această perioadă . Controlul a fost reluat şi raportul a fost finalizat în decembrie 2016. Conform legii, a fost sesizat ANAF pentru acest prejudiciu, respectiv Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, pentru demararea procedurilor de recuperare a prejudiciului. Compania a contestat în instanţă această măsură, cât şi raportul. Din această sumă, 298 de milioane de euro reprezintă principalul iar diferenţa sunt accesoriile calculate la zi. MFP a acţionat, şi în acest caz, în spiritul creşterii eficienţei folosirii banului public şi e responsabil să facă aceste controale, rapoarte şi sesizări", a spus Anca Dragu.
Contractul cu Bechtel a fost încheiat în 2003, în timpul guvernării lui Adrian Năstase, și reziliat în 2013, când șef al CNADNR era Mircea Pop, iar ministrul transporturilor era Dan Șova.
Raportul de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului de Finanţe a fost făcut în scopul recuperării a 525.891.888 de euro, bani consideraţi prejudiciu adus statului român ca urmare a modului în care s-a derulat şi negociat – din 2003 şi până în 2013 – contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania.
"Compania nu a demarat şi nu a derulat o procedură de negociere cu firma Bechtel Internaţional Inc., fapt care a condus la încheierea unui contract şi înscrierea în contractul încheiat cu această firmă a unor clauze păguboase pentru statul român, concretizate în prejudicii majore pentru bugetul de stat", explică raportul.
"Directorii Bechtel se comportă diferit față de orice interlocutor familiar funcționarilor CNADNR sau firmelor românești. Aveau o atitudine de superioritate și exploatau situația avantajoasă în care se găseau, tratând statul roman ca pe un vasal, contractul Bechtel fiind efectiv un fel tribut plătit în virtutea unui tratat de vasalitate", a afirmat fostul candidat al USP la alegerile locale de la Sectorul 1, Clotilde Armand, într-o poziţie privind contractul Bechtel.
"În relația cu firma Bechtel, statul român nu deținea expertiza necesară negocierii. Bechtel este o divizie a complexului militaro-industrial american, cu o cifră de afaceri anuală de 37 de miliarde de dolari, un sfert din PIB-ul României. Directorii Bechtel se comportă diferit față de orice interlocutor familiar funcționarilor CNADNR sau firmelor românești. Aveau o atitudine de superioritate și exploatau situația avantajoasă în care se găseau, tratând statul roman ca pe un vasal, contractul Bechtel fiind efectiv un fel tribut plătit în virtutea unui tratat de vasalitate. În fata lor, statul roman avea nevoie de reprezentanți de calibru, pe care i-a pus la dispoziție firma Egis. Statul francez este mai puțin vulnerabil decât România în fata presiunilor altor state, iar firma Egis și-a exercitat întreg prestigiul și autoritatea unei firme de stat franceze în relația cu Bechtel", a mai spus Clotilde Armand.
Capital.ro, 2011: Cel mai păgubos contract
Cel mai păgubos proiect de infrastructură din ultimii 20 de ani este fără doar şi poate Autostrada „Bechtel”. Și dacă lucrează, şi dacă stau, americanii tot iau bani de la statul român.
Până acum americanii de la Bechtel au terminat doar puţin peste 50 de kilometri din cei 415 km ai Autostrăzii Transilvania, şi au încasat peste 1,2 miliarde de euro. În 2003, la semnarea contractului, proiectul a fost estimat la 2,2 miliarde de euro. Între timp, contractul a fost renegociat, s-au mai redus ceva costuri, dar tot ridicate rămân. Ministrul transporturilor, Anca Boagiu, a declarat într-un interviu acordat Capital, că autostrada este necesară, dar depinde de preţ. Ministrul doreşte încadrarea în standardele de cost sau cel puţin să ajungă la valoarea contractelor de pe Coridorul IV paneuropean (7 mil. euro/km), pentru că sunt şi tronsoane unde preţul la Autostrada Bechtel ajunge şi la 25 milioane de euro/km. Cât costă cea mai scumpă autostradă din România
Proiectul Autostrăzii Transilvania e cel mai prost contract din perioada postdecembristă. După şapte ani de la începerea lucrărilor, au fost daţi în folosinţă doar 52,5 km, iar nota de plată se ridică la 1,2 miliarde de euro.
Capital.ro, 2012: 16 milioane de euro/km
Cel mai păgubos proiect de infrastructură din ultimii 20 de ani este fără doar şi poate Autostrada „Bechtel”. Și dacă lucrează, şi dacă stau, americanii tot iau bani de la statul român.
Până acum americanii de la Bechtel au terminat doar puţin peste 50 de kilometri din cei 415 km ai Autostrăzii Transilvania, şi au încasat peste 1,2 miliarde de euro. În 2003, la semnarea contractului, proiectul a fost estimat la 2,2 miliarde de euro. Între timp, contractul a fost renegociat, s-au mai redus ceva costuri, dar tot ridicate rămân. Ministrul transporturilor, Anca Boagiu, a declarat într-un interviu acordat Capital, că autostrada este necesară, dar depinde de preţ. Ministrul doreşte încadrarea în standardele de cost sau cel puţin să ajungă la valoarea contractelor de pe Coridorul IV paneuropean (7 mil. euro/km), pentru că sunt şi tronsoane unde preţul la Autostrada Bechtel ajunge şi la 25 milioane de euro/km. Cât costă cea mai scumpă autostradă din România
Proiectul Autostrăzii Transilvania e cel mai prost contract din perioada postdecembristă. După şapte ani de la începerea lucrărilor, au fost daţi în folosinţă doar 52,5 km, iar nota de plată se ridică la 1,2 miliarde de euro.
Capital.ro, 2012: 52 de kilometri din 415
Pe 16 iunie 2004, când au început lucrările la Braşov-Borş, autorităţile de atunci promiteau că la finele acestui an vom circula pe cei 415 kilometri ai autostrăzii. Realizaţi sunt doar 52
S-au împlinit opt ani de la tăierea panglicii – eveniment la care au participat premierul Adrian Năstase, ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cel de interne, Ioan Rus, şi vicepreşedintele Bechtel de atunci, Charles Redman -, dacă e să comparăm realizările la autostrada Braşov-Borş (70 cm/h) cu viteza de deplasare a unui melc (3m/h, conform studiilor de specialitate – n.r.), observăm că melcul e vitezoman.
Lăsând însă gluma la o parte, cel mai păgubos contract pentru România a băgat în buzunarul americanilor de la Bechtel 1,32 miliarde de euro, conform datelor trimise Capital de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Iar nebuloasa nu se opreşte aici pentru că, aşa cum menţiona şi actualul ministru al transporturilor, Ovidiu Silaghi, la 31 mai a.c. existau plăţi restante către Bechtel. „Nu ştiu când le pot da banii, asta-mi este marea problemă“, spunea în urmă cu două săptămâni ministrul de resort, precizând că fostul guvern s-a angajat ca la 31 mai să achite americanilor 240 milioane de lei, doar că în vistieria ministerului nu erau mai mult 98 de milioane de lei.
