Vara anului 2024 se anunță a fi caniculară, iar această avertizare vine după ce 2023 a fost considerat cel mai cald an din istorie. Cu alte cuvinte, investitorii ar putea avea în vedere faptul că, deși căldura extremă poate pune în pericol sănătatea oamenilor, aceasta afectează și economia. De asemenea, deși impactul nu este unul imediat, cel mai probabil, modificările climatice vin cu un cost și pentru companii.
Temperaturile medii sunt în creștere, la fel și frecvența, durata și intensitatea căldurii extreme
Temperaturile medii sunt în creștere, la fel și frecvența, durata și intensitatea căldurii extreme. Aceste atribute pun în dificultate multe industrii, deoarece provoacă un grad de disconfort ridicat, munca în aer liber periculoasă, „încetinind” mare parte din etapele importante ale economiei.
În linii mari, canicula poate duce la mai multe accidente la locul de muncă. De asemenea, poate crește costurile asistenței medicale, poate suprasolicita rețeaua electrică, poate reduce randamentul culturilor și, în ultimă instanță, poate reduce producția economică globală.
După un val de căldură extremă, economia poate reveni la nivelul său normal de productivitate, dar adesea, industriile nu reușesc să recupereze pierderile înregistrate în perioada caniculară, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Pierderile economice masive cauzate de temperaturile sufocante generate de schimbările climatice nu reprezintă o problemă nouă, ce este proiectată pentru viitorul îndepărtat. Un studiu Dartmouth publicat în data de 28 octombrie în revista Science Advances a constatat că valurile de căldură mai severe rezultate din încălzirea globală au costat deja economia mondială mii de miliarde de dolari de la începutul anilor 1990 – națiunile cele mai sărace din lume și cele care emit cel mai puțin carbon suferind cel mai mult.
Valurile de căldură au un efect unic
În același timp, studiul realizat în 2022 de cercetătorii Christopher W. Callahan de la Universitatea Stanford și Justin S. Mankin de la Dartmouth College a măsurat impactul căldurii extreme. Aceștia au ajuns la concluzia potrivit căreia pierderile cumulate din 1992 până în 2013 din cauza căldurii extreme se situează, probabil, între 16.000 și 50.000 de miliarde de dolari la nivel mondial. Impactul este cel mai semnificativ în regiunile tropicale calde, care tind să aibă venituri mai mici.
Potrivit cercetării, modelele climatice și cercetările anterioare au inclus valurile de căldură printre alte fenomene extreme rezultate din schimbările climatice, cum ar fi inundațiile mai frecvente și furtunile mai intense.
Dar valurile de căldură au un efect unic. Acestea apar la intervale de timp mai scurte decât secetele, iar temperaturile din cele mai fierbinți zile ale anului ar trebui să crească mult mai rapid decât temperatura medie globală, pe măsură ce activitatea umană continuă să contribuie la schimbările climatice.
Rezultatele studiului subliniază, de asemenea, problemele legate de justiția și inegalitatea climatică. Costurile căldurii extreme precum și cheltuielile de adaptare au fost și vor fi suportate în mod disproporționat de cel mai puțin dezvoltate națiuni ale lumii, statele de la Tropice și din Sudul Global. Majoritatea acestor țări au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice.
Regiunile cu venituri reduse au suferit o pierdere de 6,7% din PIB-ul pe cap de locuitor
Cercetătorii au constatat că, în timp ce pierderile economice cauzate de fenomenele de căldură extremă au reprezentat în medie 1,5% din produsul intern brut pe cap de locuitor pentru cele mai bogate regiuni ale lumii, regiunile cu venituri reduse au suferit o pierdere de 6,7% din PIB-ul pe cap de locuitor.
În plus, studiul a arătat că, până la un anumit punct, regiunile bogate din Europa și America de Nord, care se numără printre cei mai mari emitenți de carbon din lume, ar putea, teoretic, să beneficieze din punct de vedere economic de perioade cu zile mai calde. Economiile altor „poluatori majori”, precum China și India, ar fi afectate de o intensitate mai mare a fenomenelor de căldură extremă, având în vedere temperaturile specifice.
Riscurile cu care se confruntă industriile și economiile din cauza condițiilor meteorologice extreme nu vor dispărea prea curând. Și, deși valurile de căldură sunt diferite de dezastrele naturale precum incendiile de vegetație și uraganele, acestea nu sunt mai puțin dăunătoare pentru sănătatea și productivitatea economică.
Sezonul canicular a crescut constant în ultimele decenii
Conform datelor Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), verile au devenit, într-adevăr, din ce în ce mai lungi și mai calde. Sezonul canicular a crescut constant în ultimele decenii, de la o medie de 53,5 zile în anii 2000 la 68,5 zile în anii 2010 și 72,7 zile în anii 2020. Potrivit EPA, valurile de căldură sunt înregistrate mai des decât în trecut și produc temperaturi mai ridicate, exacerbând riscurile umane și economice.
În aprilie 2024, căldura extremă a „lovit” Asia de Sud și de Sud-Est, afectând țări precum India, Filipine, Bangladesh, Indonezia, Malaezia și Myanmar. Aceste episoade caniculare au influențat semnificativ unele dintre cele mai dense populate regiuni ale lumii, având un impact puternic asupra sănătății, economiei și educației.
În mai și iunie, zeci de milioane de oameni s-au confruntat cu temperaturi periculoase. India a înregistrat cel mai lung val de căldură din istorie, începând cu jumătatea lunii mai. În nordul Indiei, temperaturile au depășit 45 de grade Celsius, în unele zone depășind chiar 50 de grade Celsius.
Căldura extremă este influențată atât de factori locali, cât și de factori globali. La nivel local, reducerea vegetației și a umidității solului contribuie la creșterea temperaturilor. Zonele urbane, cu suprafețele lor de beton și asfalt, rețin căldura, creând ceea ce este cunoscut sub numele de efect de insulă de căldură urbană.
