Lansată în campania electorală, reducerea fiscalităţii a fost ignorată în favoarea altor teme. Ce şanse are o astfel de măsură, câtă vreme statul are cheltuieli mari şi se împrumută masiv?

De la majorarea la reducerea taxelor a fost un pas mic, de numai o lună. Dacă până nu demult mediul de afaceri şi analiştii economici erau îngrijoraţi de o tot mai probabilă creştere a impozitelor, iar ministrul de finanţe confirma existenţa unor calcule în acest sens, acum se discută de reducerea fiscali­tăţii.

Acordul de guvernare PSD-PNL are câteva principii, unul dintre ele fiind tocmai acesta. Traian Băsescu a preluat şi el tema, avansând o cotă unică mai mică cu două procente pentru 2011.

„Imediat cu instalarea noului guvern, va scădea CAS, va fi abrogat impozitul forfetar, va intra în vigoare legislaţia privitoare la bonusul fiscal şi la scutirea profitului reinvestit“, a declarat Crin Antonescu, preşedintele liberal, care, în programul său, propune cotă unică de 10%, TVA de 15% şi contribuţii de asigurări reduse la jumătate.

Mircea Geoană şi-a ajustat şi el discursul imediat ce a făcut pactul cu PNL. Deşi a susţinut mult timp impozitul progre­siv, s-a raliat recent opţiunilor dreptei. Totuşi, cu numai două săptă­mâni înainte de a bate palma cu PNL, el spunea că „în acest moment e clar că nu ne putem permite, cum ar trebui, să reducem fiscalitatea“. În tabăra PDL, după o mică ezitare a ministrului Pogea, care re­cunoştea, prin octombrie, că face si­mulări de ma­jora­re a TVA cu 1%-2%, celelate voci susţin la unison că taxele principale rămân aceleaşi în 2010.

Totuşi, întrebar­ea principală la care politicienii au evitat să răspundă rămâne: cum  pot scădea taxele din moment ce bugetul este tot mai sărac, împrumuturile externe şi interne sunt folosite pentru cheltuieli curente, iar măsurile de corectare întârzie.

De unde vin banii

„Sunt discuţii de campanie. Nu ştiu dacă partidele ştiu ce se întâmplă la Ministerul de Finanţe pentru că, în ultimul an, mai mult decât înainte, acesta a arătat puţină transparenţă şi nu a mai publicat date detaliate privind încasările. În aceste condiţii, partidele nu ştiu ce vorbesc, nici nu cred că le-a interesat. Nici într-un an normal nu se poate vorbi de scăderi de taxe, cu atât mai puţin acum“, apreciază Sorin Ioniţă, director executiv al Societăţii Academice Române.

Cheltuieli tot mai mari

Reducerea fiscalităii implică fie o creştere a încasărilor, de exemplu prin combaterea evaziunii fiscale – estimată de Comisia Naţională de Prognoză la circa 50 de miliarde de lei anul trecut -, fie micşorarea semnificativă a cheltuielilor. Fundamentarea acestei decizii ar trebui să indice care ar fi sursele suplimentare pentru alimentarea bugetului sau la ce cheltuieli se poate renunţa. De-a lungul timpului, au existat propuneri de fiscalizare a unor domenii care plătesc puţin sau deloc, cum ar fi agricultura sau exploatarea resurselor naturale, de întărire a controlului fiscal şi de diminuare a arieratelor bugetare. Numai că punerea lor în practică a tot fost amânată, cum de altfel au fost amânate şi măsurile de reducere a cheltuielilor. Exemplul la zi este acordul cu FMI. În 2009, puţine dintre angajamentele de micşorare a deficitului au fost aplicate, ceea ce a dus la întârzierea tranşelor de împrumut. Din această cauză, s-a intrat într-un cerc vicios, statul împrumutându-se mai scump de pe piaţa internă şi mărind cheltuielile cu dobânzile, care pentru 2010 sunt estimate la circa două miliarde de euro.

„O reducere ma­jo­­ră a  fiscali­tăţii ar dezechilibra puternic bugetul pe termen mediu şi ar putea pune în pericol stabilitatea macroeconomică. O reducere marginală, cu efect cumulat relativ minor asupra încasărilor bugetare, ar fi de dorit. Aplicată corespunzător, această măsură ar duce la consolidarea încrederii pieţelor în relansarea economică”, consideră Laurian Lungu, analist Macroanalitica.

Datele Ministerului de Finanţe la zece luni din 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, arată că încasările au scăzut cu circa cinci miliarde lei. În schimb, cheltuielile au crescut, în ansamblu, cu nu mai puţin de 20 miliarde lei, în principal din cauza majorării cheltuielilor de personal, cu circa 11 miliarde lei, şi ale celor cu pensiile şi ajutoarele sociale, cu alte zece miliarde lei.

Bugetul nu aşteaptă

Opinia larg împărtăşită de mediul privat este că, în actualele condiţii, este mai probabilă o creştere decât o scădere a fiscalităţii. „Cred că o majorare de taxe, TVA cu precădere, pare a fi mai plauzibilă în 2010 decât o reducere, în contextul în care aproape toate informaţiile lansate până acum de autorităţi lasă să se întrevadă o situaţie bugetară precară“, spune Ana Maria Miron, partener NNDKP Consultanţă Fiscală.

O reaşezare a sistemului de taxare nu se va putea face decât în urma unei discuţii cu FMI, căruia autorităţile vor trebui să-i demonstreze temeinic cum va contrabalansa golul de venituri bugetare generat de o reducere de taxe. Dacă în ce priveşte majorarea cotei unice sau a TVA, până şi instituţia de la Washington este de părere că ar fi inoportună în vremuri de criză, în ce priveşte o eventuală reducere, FMI va fi destul de greu de convins, cu atât mai mult cu cât Guvernul are deja restanţe în punerea în practică a reformelor bugetare. Preconizata scădere de taxe este foarte puţin probabil să aibă loc în prima jumătate a lui 2010, în condiţiile în care viitorul guvern va trebui să obţină rapid votul pentru buget în Parlament, iar o astfel de măsură ar însemna, printre altele, şi o reformulare a bugetului în funcţie de noul sistem de taxare.

Indiferent de presiunile Fondului Monetar Internaţional, cota unică rămâne de neatins. Prefer majorarea TVA majorării cotei unice de impozitare.
Traian Băsescu, candidat la preşedinţia României

Imediat ce vom avea o conjunctură favorabilă, care ţine de comportamentul fiscal, aceste taxe esenţiale (cota unică şi TVA – n.r.) vor scădea.
Crin Antonescu, preşedinte PNL

Pentru a stimula munca, impozitarea progresivă globală este de natură să ge­nereze creşterea economisirii şi să reducă polarizarea socială.
Mircea Geoană, candidat la preşedinţia României

Măsuri agreate cu FMI în 2010

– Reducerea semnificativă a numărului de angajaţi în sectorul public pentru a obţine economii la cheltuielile de personal
– Îngheţarea salariilor în cursul anului 2010 (cu exceptia celor mai mici de 705 lei pe lună) şi a pensiilor (cu exceptia pensiilor sociale)
– Îngheţarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile pe parcursul lui 2010
– Consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale
– Lărgirea bazei de contribuţie în baza noii legi a pensiilor şi o reglementare mai strictă a pensiilor de invaliditate şi a pensionărilor anticipate
– Reevaluarea impozitelor pe proprietate şi majorarea accizelor la tutun şi carburanţi, ambele deja legiferate

Cota unică în campania electorală

10% este nivelul până la care ar urma să scadă cota unică de impozitare, potrivit propunerilor PNL

14% ar putea fi cota unică de impozitare în 2011, după cum anticipează candidatul la preşedinţie susţinut de PDL, Traian Băsescu

16% este nivelul la care va fi menţinută cota unică de impozitare în 2010, atât conform acordului de guvernare PSD-PNL, cât şi declaraţiilor liderilor PDL