Bugetul României ar pierde 304 milioane de lei și 2,5 milioane de oameni ar fi afectați dacă aplicațiile de tip Uber, Bolt sau Clever ar dispărea din România. Aceasta este principala concluzie a unui studiu realizat de PwC, una dintre companiile de consultanță care alcătuiesc celebrul „Big Four”.

Menționăm, de la început, că datele prezentate sunt asumate exclusiv de PwC, iar publicația noastră a ridicat, de-a lungul timpului, mai multe semne de întrebare cu privire la contribuția reală a industriei de ride-sharing la buget. Textele noastre pot fi citite AICI și AICI.

Mai mult, conform sursei citate, dacă firmele respective și-ar putea continua activitatea într-un cadrul legislativ similar cu cel de acum sau, în orice caz, fără limitări drastice, ele ar aduce beneficii adiționale de peste 1 miliard de lei, doar în perioada 2020-2023.

Studiul PwC, construit pe zece ipoteze de lucru și bazat, după cum susțin autorii, pe date concrete privind plățile către buget făcute până acum de companiile vizate, apare în contextul în care, pe 16 mai, ar urma să intre în vigoare o ordonanță de urgență care va aduce reglementări mult mai dure în domeniu.

Deocamdată, însă, OUG este doar un proiect aflat în dezbatere publică, iar companile de ride sharing speră că vor putea convinge autoritățile să îi aducă modificări. În esență, proiectul de OUG prevede sancțiuni semnificative (până la 5.000 de lei amendă) pentru șoferii care transportă persoane, contra cost, fără să dețină o licență taxi. Deși o astfel de prevedere exista și înainte, noua OUG va permite sancționarea șoferilor chiar de la prima cursă realizată, ceea ce ar face, practic, imposibilă, continuarea activității companiilor de ride-sharing, care lucrează cu șoferi care nu au licențe. Mai sunt și alte modificări, însă aceasta ar fi cea mai dură. De menționat că aceste schimbări au fost aduse la propunerea organizațiilor reprezentantive ale taximetriștilor.

Ce valoare are acum piața de ride sharing și ce ar pierde România, după PwC

În prezent, piața locală a platformelor de mobilitate urbană are o valoare de circa 1,6 miliarde lei și generează beneficii economice de peste un miliard de lei, din care circa 304 milioane de lei reprezintă taxe și impozite plătite statului, potrivit studiului „Impactul dezvoltării aplicațiilor de mobilitate urbană în România”, realizat de PricewaterhouseCoopers România.
„Studiul nostru arată că adoptarea unui cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, așa cum aplică majoritatea statelor europene, ar genera beneficii adiționale pentru economie în perioada 2020-2023 în valoare de peste 1,1 miliarde de lei”, declară Bogdan Belciu coordonatorul studiului realizat de PwC.
În condițiile în care vicepremierul Daniel Suciu și ministrul Transporturilor Răzvan Cuc nu vor veni, așa cum au promis, până pe 16 mai cu o ordonanță de urgență pentru crearea unui cadru corect și clar de funcționare al aplicațiilor de e-hailing și ride-sharing, acest scenariu, din care economia România ar fi avut numai de câștigat, va rămâne doar un vis frumos.
Modificările la legea taximetriei, care vor intra în vigore în 10 zile, vor genera o serie de restricții și abuzuri față de șoferii, care lucrează pe aceste aplicații, dar și față de cei 2,5 milioane de români care le folosesc. Asta ar putea determina Uber, Clever sau Bolt să decidă fie restrângerea, fie suspendarea activității în România.
Studiul„Impactul dezvoltării aplicațiilor de mobilitate urbană în România” realizat de PricewaterhouseCoopers România arată că o legislație restrictivă va duce la scăderea abruptă a acestei piețe cu peste 45%, antrenând efecte similare în sectoarele conexe și încasările bugetare. Groso modo asta înseamnă și că încasările din taxele achitate de aceste aplicații și de șoferii lor se vor reduce considerabil, cu circa 136 milioane lei. Acești bani ar fi putut fi folosiți, de exemplu, pentru construirea a 5 kilometri de autostradă.
De pierdut vor avea și românii care vor române la mâna dispeceratelor și a patronilor de taxi pentru a găsi un mijloc de transport, dar și zecile de mii de șoferi care lucrează pentru aceste aplicații și își câștigă astfel pâinea sau își rotunjesc veniturile.
Însă, dacă platformele de mobilitate urbană ar decide să părăsescă România, așa cum au decis să iasă și din alte state cu legislație restrictive, atunci efectele economice vor fi greu de suportat. Statul va pierde toți banii pe care îi încasează acum din taxele și impozitele plătite de Uber, Bolt sau Clever și de șoferii lor – 304 milioane lei – bani pe care acum se bazează pentru a plăti salarii, pentru a construi drumuri și pentru a renova școli. Va pierde și economia în ansamblul ei, deoarece mii de oameni, respectiv, șoferii care lucrează pentru aceste aplicații, vor câștiga mai puțin.

Câți șoferi sunt pe taxi și câți pe aplicații

Potrivit datelor din studiu, consultate și de Capital, în România lucrează aproape 100.000 de șoferi în domeniul transportului de persoane cu taxi sau alte metode.
Dintre aceștia, 54.000 (56%) operează în firme de taxi fără aplicație mobilă, 22.000(23%) taxi cu aplicație și 20.000, adică 21% în regim de ride sharing.
Numărul licențelor de taxi active în București și Ilfov se menține în jur de 10.000, de mai mulți ani.

 

Ce se întâmplă în alte țări și ce au decis instanțe din România

Tendința de a modifica legile care guvernează transportul de persoane nu este, nici pe daparte, specifică României. În multe alte țări s-a încercat sau chiar s-a realizat o astfel de schimbare. Vizate au fost aceleași nume prezente și la noi. Mai mult, chiar în România există un precedent, cel al orașului Iași, unde a fost interzis Uber.
Iată exemplele câtorva țări, în analiza Asociației „Coaliția pentru Economia Digitală”. Înainte de aceasta, precizăm că există și țări, cum ar fi Italia, care au interzis complet serviciile de car sharing.
Estonia este prima țară din Uniunea Europeană care a recunoscut aplicațile de tip e-hailing și ride-sharing și a reglementat serviciile oferite de astfel de platforme de mobilitate urbană. Modificările legislaţiei au fost operate încă din 2017, prin amendarea Legii Transportului Public. Legislația a fost modificată cu scopul de a le oferi cetățenilor servicii de transport moderne și de calitate, și nu de a proteja interesele firmelor de taxi. Prin urmare, reglementările nu sunt deloc unele restrictive pentru industria de ride-sharing.

Schimbarea legislației a venit la pachet cu simplificarea procedurilor de declarare și taxare a veniturilor pentru aceste companii și pentru șoferii lor. Acest lucru a dus, potrivit asociaţiei, la creșterea numărului de persoane care au declarat că au obținut venituri prestând servicii pentru Uber și Taxify (actual Bolt şi originar din Estonia) de la 69 în 2016, la 319 în 2017. A crescut, de asemenea, și suma declarată, de la 67.800 euro, în 2016, la 450.000 euro în 2017.

Germania este una dintre țările care și-a propus adoptarea unor măsuri care să ducă la un grad mai mare de liberalizare a transportului public de persoane.

Ministrul federal al Transporturilor, Andreas Scheuer, vrea ca propunerile de modificare a legii privind transportul de călători să intre în vigoare anul viitor. „Ultima reformă a legii transportului de pasageri a durat șase ani și vreau ca de data această să ne mișcăm mai repede”, a declarat oficialul german pentru revista Focus, citat de Coaliţia pentru Economia Digitală.

Piatra de temelie a reformei dorite de Andreas Scheuer este eliminarea obligației pentru șoferii de Uber sau Lyft de a se întoarce la garaj sau în localitatea de autorizare, după efectuarea cursei. În prezent, aceștia nu pot să preia comenzi din stradă sau de pe drum, precum taximeriștii. Practic, Germania ar putea renunța de anul viitor la una dintre cele mai restrictive prevederi legislative, la care alte state precum Finlanda au renunțat încă din iunie 2018.

Finlanda este unul dintre statele europene, care a pus în aplicare recent cea mai amplă reformă a pieței de taximetrie. Prin noua legislație, intrată în vigoare la 1 iulie 2018, autoritățile finlandeze au asimilat serviciile alternative de transport celor de taxi și au liberalizat complet serviciile de taxi. În prezent, în Finlanda, nu mai există tarife impuse, nici limitări privind numărul de licențe, dar a fost păstrată obligația de autorizare a șoferilor. Potrivit Agenției Finlandeze de Siguranță în Transport, schimbarea legislației a dus la creșterea cu 25% a numărului de vehicule care sunt folosite pentru a presta servicii de taxi sau asimilate acestora, de la circa 9.600 la final de 2017, la aproape 12.200 la finalul anului trecut.
Potrivit autorităților finlandeze, a crescut astfel nivelul de acces al populației, care locuiește în mediul rural sau în apropierea marilor orașe, la servicii de transport, dar și numărul angajaților din acest sector. Practic prin această reformă s-au creat circa 3.200 de noi locuri de muncă. În plus, în șase regiuni din Finlanda tarifele au scăzut după implementarea noii legislații.
Și Polonia, despre care se spunea recent că intenționează să interzică aplicațiile de tip Uber, are în proces de adoptare o nouă legislație care va deschide piața tuturor șoferilor care doresc să obțină o licență de transport. Legea în forma propusă asimilează șoferii serviciilor de ride-sharing celor de taxi, nu impune examene pentru obținerea licenței de transport și elimină plafonul de licențe disponibile. De asemenea, introduce posibilitatea utilizării aplicațiilor de contorizare virtuală a distanțelor în locul clasicului aparat de taxare.