Cum economisim mai bine pentru pensie? Prin depozite bancare sau prin Pilonul III? Capital vă prezintă în premieră o simulare paralelă între cele două variante de economisire.
Puţini români ştiu că în prezent „donează” statului circa 300 lei anual fiecare. Şi asta prin faptul că nu accesează stimulentele oferite de autorităţi în domeniul economisirii pentru pensii. Printr-o „donaţie“ atât de mică, din banii de pensie se pot pierde sume considerabile. Dar să vedem despre ce e vorba.
Când vine vorba de pensie, doar unul din 20 de români a luat în considerare varianta pensiei facultative (Pilonul III). Din cauza slabei culturi financiare, majoritatea românilor consideră că cea mai bună variantă de economisire pentru pensie este în depozite bancare. Ceea ce se pierde din vedere şi puţini cunosc este faptul că statul acordă deductibilitate totală în limita a 400 euro/an, atât la angajat, cât şi la angajator, dacă aceste sume sunt virate către un fond de pensii facultative. Astfel, un salariat care ar alege să contribuie lunar la Pilonul III porneşte din start cu un avantaj de 13% faţă de altul care alege să economisească prin depozite bancare.
„Conform studiilor Comisiei Europene, vom trăi mai mult, dar vom avea o pensie mai mică. Putem compensa scăderea pensiei de stat prin folosirea deductibilităţii fiscale acordate în domeniul pensiilor facultative. Din păcate, e o lipsă de cultură financiară în ceea ce priveşte deductibilitatea“, spune Lucian Anghel, CEO al BCR Pensii.
De unde vine principalul avantaj faţă de economisirea clasică prin depozite? Dacă alegem să contribuim cu 150 lei lunar (400 euro anual) la un fond de pensii, salariul net „în mână“ scade cu 126 lei, potrivit Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR). Asta înseamnă că avem un beneficiu de 24 lei lunar sau de aproape 300 lei anual, graţie deductibilităţii. Astfel, un salariat care poate renunţa să chetuiască azi 126 lei are opţiunea de a contribui la Pilonul III cu 150 lei sau să vireze cei 126 lei într-un depozit bancar.
Pilonul III vs depozite bancare
Capital a realizat, în premieră, o simulare paralelă între economisirea printr-un depozit şi cea printr-un fond de pensii facultative. Scenariul de acumulare a pensiei pe Pilonul III este unul conservator, prin luarea în calcul a unui randament real de 4%. Pentru a avea o comparabilitate cu banii din prezent, am considerat inflaţia zero. Întrucât un administrator de fond de pensii are o putere de negociere mai mare precum şi o expertiză superioară faţă de o persoană fizică, am considerat randamentul real adus persoanelor fizice de depozitele bancare cu două puncte mai mic, respectiv de 2%. În plus, dacă la Pilonul III este perceput un comision de maximum 5% pe fiecare contribuţie şi altul lunar pe activul net (circa 0,15%), în cazul sumelor strânse prin depozite bancare câştigurile de dobândă sunt impozitate anual cu 16%.
Conform analizei Capital, sumele acumulate în cont la vârsta de 65 de ani pe Pilonul III sunt cu 20%-30% mai mari decât cele strânse într-un depozit bancar. Pe de altă parte, se observă că pensia scade cu peste 50% cu fiecare 10 ani de întârziere a contribuţiei. Speranţa medie de viaţă la pensie (la 65 de ani) luată în calcul este 18 ani, conform unui studiu recent al BCR care arată că în 2030 bărbaţii vor avea o speranţă de viaţă la pensie de 17 ani, iar femeile de 20 de ani.
Pe de altă parte, reprezentanţii industriei pensiilor private vor să propună autorităţilor ca un angajat să poată accesa şi deductibilitatea oferită angajatorului dacă acesta nu o utilizează sau invers, un angajator să poată oferi o pensie facultativă de 800 euro anual deductibilă total dacă angajatul nu a accesat acest beneficiu. Asta ar însemna că fie angajatul, fie angajatorul ar putea contribui cu 300 lei lunar la Pilonul III, în limita de deductibilitate, şi astfel sumele estimate la pensie ar fi duble.
Dacă la Pilonul II avem 5,9 milioane de participanţi, la Pilonul III avem doar 304.000, adică de 20 ori mai puţin. Potrivit lui Anghel, potenţialul pe Pilonul III este de circa 1,2-1,3 milioane de participanţi, adică 20% din cei de la Pilonul II cu venituri superioare. Asta ar însemna că aproape 1 milion de salariaţi cu potenţial de economisire pe Pilonul III încă nu accesează deductibilitatea acordată de stat.
Deductibilitate 400 de euro este suma maximă care poate fi dedusă la plata impozitului pe venit dacă se direcţionează către un fond de pensii facultative. Deducerea se acordă atât angajatului, cât şi angajatorului
STATISTICI PILONUL III
- Doar 45% dintre cei 300.000 de participanţi îşi plătesc lunar contribuţia;
- În cei 6 ani de funcționare a P3, în principal angajatorii au renunțat să mai plătească, din cauza dificultăților birocratice și a crizei;
- Se estimează că 45% dintre contribuţii sunt suportate de angajatori, 45% de participanţi individuali şi în 10% din cazuri avem contribuţie mixtă;
- 80% dintre contribuţii sunt sub 100 lei şi doar 12%-15% dintre contribuţii sunt la limită sau peste limita legală de deductibilitate.