Autostrăzile Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia şi variantele ocolitoare ale oraşelor Arad şi Constanţa au fost deschise traficului în această vară, România reuşind să treacă de pragul de 500 kilometri de autostradă. În aprilie 2013 expiră termenul de finalizare a încă 157 de kilometri de pe coridorul IV paneuropean, însă respectarea termenului este pus sub semnul întrebării, dacă ne uităm la evoluţia lucrărilor până la început de toamnă.

Conform datelor remise Capital de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), la niciunul dintre contractele cu finanţare europeană semnate în vara anului trecut stadiul fizic nu a reuşit să ajungă la 50%, cu excepţia primului tronson de 9,5 kilometri dintre Timişoara şi Lugoj, care urmează să fie inaugurat în perioada următoare. Dorinel Umbrărescu, patronul companiilor Spediton UMB şi Tehnostrade, spune că a terminat lucrările şi aşteaptă oficialii de la Transporturi pentru a realiza recepţia, însă deschiderea circulaţiei se amână de la o zi la alta. La tronsonul de autostradă Deva-Orăştie, contract semnat la finele lui 2010, termenul de finalizare este februarie 2013, dar autorităţile vor să deschidă traficul, pe cei 32,5 de kilometri, în decursul acestei luni. La 1 septembrie 2012, stadiul lucrărilor a ajuns abia la 58,65%, de la 34,6% cât era la 1 mai, astfel că tăierea panglicii s-ar putea amâna. Următorul proiect la care lucrările au avansat bine în această vară, până la 49,2%, este lotul 2 dintre Nădlac şi Arad (16,6 km), al cărui constructor este Alpine Bau. Însă la primul lot dintre Nădlac şi Arad, cu o lungime de 22,2 kilometri, contractat de Romstrade, firmă deţinută de Nelu Iordache şi Monteadriano Engenharia, stadiul fizic al lucrărilor a avansat, pe parcursul verii de la 4,5% la doar 6,1%. Acest proiect a intrat în atenţia Comisiei Europene, oficialii de la Bruxelles cerând, încă din luna mai, unele clarificări legate de contract.

 

Finanţare redusă

Unii constructori se plâng că accesul la finanţare este tot mai dificil, iar plăţile de la stat se fac cu mari întârzieri. CNADNR nu avea făcute plăţile integrale, la 1 septembrie, nici către constructorii care au terminat cei 115 kilometri daţi în circulaţie în lunile de vară, reiese din datele remise de companie. Astfel, FCC Construccion a încasat doar 410 mil. lei din cei 429 mil. lei pentru varianta ocolitoare a Aradului. Nici asocierea Spedition UMB, Tehnostrade şi Carena Impresa di Construzioni nu a încasat decât un avans de 31,5 mil. lei din valoarea totală de 210 mil. lei, chiar dacă lucrările sunt aproape gata. În aceeaşi situaţie se află şi asocierea Astaldi Spa & Max Bogl România, la tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia, care a fost deschis traficului pe o bandă pe sens în 20 iulie, iar constructorul şi-a luat angajamentul să finalizeze lucrările în noiembrie a.c., cu două luni mai devreme decât termenul prevăzut în contract. În acest caz, CNADNR a efectuat plăţi în valoare de aproape 105 mil. lei, la care se adaugă avansul de 74,8 mil. lei, în timp ce valoarea contractului este de 498 mil. lei fără TVA.

La celelalte contracte de pe coridorul IV plăţile efectuate de CNADNR către constructori este în medie de 26% din valoarea contractelor. Fonduri mai mari a primit Alpine Bau, constructorul lotului 2 dintre Nădlac şi Arad, la care stadiul lucrărilor este aproape de jumătate.

Când vom putea circula de la Constanţa la Nădlac pe autostradă? Potrivit lui Septimiu Buzaşu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, acest lucru va fi posibil abia în anul 2020, iar din 2016 se va putea circula între Nădlac şi Sibiu. Porţiunea dintre Sibiu şi Piteşti este foarte dificilă, spune oficialul ministerului, precizând că se încearcă introducerea autostrăzii în viitorul program financiar european 2014-2020. În luna martie, fostul ministru al transporturilor, Alexandru Nazare, spunea, într-un interviu acordat Capital, că din 2016 vom traversa România pe autostradă. Însă odată cu schimbarea guvernului, priorităţile au fost și ele schimbate.