Odată cu sosirea sezonului rece şi a problemelor sistemului centralizat de termoficare, revine în atenţie oportunitatea centralelor termice de apartament. În materialul următor, vom încerca să detaliem tot ceea ce presupune pentru un cetăţean al României debranşarea de la CET şi montarea unei centrale murale.
Dacă v-aţi săturat ca, în fiecare iarnă, să trăiţi sub spectrul avariilor la vechea reţea de termoficare, să suportați de frig în casă, sau dacă nu vreţi să plătiţi decât ceea ce consumaţi, când doriţi să consumaţi, aveţi opţiunea montării unei centrale termice. Trebuie să ştiţi însă că, odată luată această decizie, aveţi nevoie o sumă semnificativă pentru realizarea investiției, timp pierdut şi nu în ultimul rând mult calm. Debranşarea nu este un lucru simplu, durează mult timp şi are, de obicei, ca termen limită pentru primirea acordului, maxim 1 octombrie al fiecărui an, indiferent de oraşul în care locuiţi. Dacă aţi primit acordul până la această dată, puteţi efectua propriu-zis această lucrare şi pe perioada lunii octombrie.
Primul pas pas pe care trebuie să-l faceţi, atunci când doriţi să vă montaţi o centrală termică, este acordul de proiect de la distribuitorul de gaze. Pentru aceasta, vă trebuie un formular tip de la distribuitor în care trebuie să cereți acordul a cel puțin 50% plus unu dintre vecinii care au deja centrală, datele personale şi o copie după buletinul sau cartea de identitate a proprietarului de apartament. Primul pas vine şi cu un cost de circa 1.800 de lei, funcţie de distribuitor. Etic ar fi să-i şi despăgubiţi pe toţi cei care au deja centrală în bloc, pentru că şi costurile lor cu instalaţia trebuie să se amortizeze. Sumele pentru fiecare vecin le puteți găsi la preşedintele asociaţiei de locatari. Acordul durează aproximativ două săptămâni.
Suma de 1.800 de lei reprezintă contravaloarea proiectului (1.000 de lei), materialele pentru instalaţia de gaze (700 de lei) şi manopera instalatorului. În acelaşi timp, trebuie obţinut şi avizul de debranşare de la sistemul centralizat, în cazul Capitalei de la RADET, necesar pentru a fi scos din evidenţele lor şi de la pauşalul de căldură şi apă caldă. Alt formular tip în care se înscrie acordul vecinilor cu care aveţi perete comun şi datele personale. În plus, aveți nevoie de un aviz de debranşare și de la punctul termic de care aparţineţi. În total suma pentru cele două avize se ridică la 1.100 de lei și nu trebuie uitat faptul că trebuie să aveți achitate facturile de întreținere. În fapt, cele două acte sunt destul de costisitoare în situația în care certifică un lucru deja făcut, pentru că instalatorii de centrală debranşează şi caloriferele de la sistemul centralizat. Şi aici vorbim de un timp de aşteptare de cel puţin două săptămâni.
Lucrarea propriu-zisă
Odată rezolvată problema cu instalaţia externă, vă alegeţi centrala (cost mediu 3.000 de lei pentru o centrală în condensare) şi instalatorul care să v-o monteze. Puteţi alege între o firmă de profil, care lucrează repede, dar costă mai mult, sau o echipă de instalatori autorizaţi, care tarifează mai puţin, dar durata lucrării creşte. În funcţie de opțiunea dumneavoastră, lucrarea poate dura între două şi cinci zile. Costurile sunt între 1.400 şi 2.000 de lei, în funcţie de echipa cu care alegeţi să lucraţi.
În această etapă, trebuie să decideţi asupra unui aspect foarte important: ce fel de ţevi să alegeţi. Cele de pexal și cele de polipropilenă (cunoscut ca PPR) sunt mai ieftine iar cele de cupru mult mai scumpe, dar mai rezistente în timp. Instalația bazată pe pexal este una tot mai puţin preferată de cei care doresc să-și monteze propriul sistem de încălzire a locuinței, chiar dacă ea presupune costuri la jumătate față de cea realizată cu țevi de cupru. În ultima perioadă, atât persoanele fizice cât și investitorii care construiesc ansambluri rezidențiale prefer să realizeze instația din polipropilenă. Principalul atu al PPR-ului fiind prețul, dar și gradul de durabilitate mai mare față de pexal.
Totuși este recomandată instalația din cupru din motive de torsiune a ţevilor de plastic şi a radiaţiei de căldură a cuprului. Cuprul este de două ori mai scump decât pexalul, astfel încât “ţevăria” pentru un apartament de două camere cu o suprafață de 60 mp poate ajunge la 3.000 de lei, costurile urcând până la 5.000 de lei pentru un apartament de trei camere, cu o suprafață de 80 mp.
În total, costurile pentru montarea unei centrale termice ar fi de circa 7.000 de lei în cazul unui apartament cu două camere și poate urca la 10.000 de lei pentru un apartament cu trei camere. Aceasta este, de altfel, şi estimarea pe care o face şi Cătălin Drăguleanu, Country Manager Ariston Thermo Romania, liderul pieţei de centrale termice. Potrivit acestuia, dacă luăm în calcul următoarele componente pentru un apartament cu două camere (60 mp):
-costul debranşării
– prețul de achiziție al centralei termice (am luat în considerare un cost mediu de 3.000 de lei pentru o centrală în condensare, cu TVA şi kit de evacuare incluse)
– instalaţie de gaz
– radiatoare şi instalaţie (ţevi, fitinguri)
– manoperă aferentă montajului radiatoarelor, instalaţiei şi centralei termice
– autorizația de funcţionare
costul total se ridică la aproximativ 7.000 de lei.
Centrale mai eficiente
Trebui se ştiţi că, din septembrie 2015, nu se mai importă centrale termice convenţionale pe gaz, potrivit directivelor europene ErP. Astfel, în România nu mai poţi cumpăra centrale clasice decât dacă un anume distribuitor le mai are pe stoc, lucru destul de greu de crezut. Centralele în condensare care se găsesc acum la vânzare sunt de aproape două ori mai scumpe decât cele clasice, dar şi mai eficiente. Potrivit directorului Ariston, investiţia în montarea unei centrale în condensare pe gaz se amortizează în cinci ani, întrucât acestea au o eficienţă superioară şi un impact redus asupra mediului înconjurător.
La nivel naţional, în medie, un român poate face o economie de aproximativ 20% la costurile de încălzire şi producere a apei calde menajere, dacă alege instalarea unei centrale termice în condensare, comparativ cu un model convenţional, susține Cătălin Drăguleanu.
- Total zile de la luarea deciziei de montare a centralei termice la efectuarea tuturor lucrărilor: aproximativ 21
- Suma necesară: între 7.000 şi 10.000 de lei
- Beneficii: apă caldă şi căldură când doriţi, cât doriţi. Un cost inferior al acestora raportat la întreţinerea din iarnă, scoaterea din factură a apei calde menajere.
- Puncte slabe: impredictibilitatea preţului la gaz, revizia la doi ani costă 300 de lei, suma mare de cheltuit într-un interval rapid de timp, perioadă îndelungată de recuperare a investiţiei, disconfortul produs în casă de lucrările la instalație.
Românii se debranşează pe capete
În ultimii ani, sute de mii de români au decis să renunţe la sistemul centralizat de termoficare. Fie că s-au săturat să plătească facturi uriaşe iarna sau să acopere şi pierderile din sistem, peste 250.000 de români, în ultimii cinci ani, au decis să nu mai depindă de CET-uri pentru asigurarea cu apă caldă şi căldură. În total, în România, circa 1,3 milioane de locuinţe mai sunt branşate la sistemul centralizat, potrivit datelor ANRSC. Dintre oraşe, doar 67 din 320 mai sunt branşate, iar Bucureştiul, Timişoara şi Cluj – Napoca sunt singurele oraşe mari încă rămase preponderent la CET.
În ceea ce priveşte viitorul debranşărilor din România, este greu de făcut o predicţie. Totuşi, având în vedere sincopele tot mai mari cu care se confruntă sistemele centralizate de termoficare, este de aşteptat ca acestea să continue într-un ritm tot mai accentuat. Practic, românii ar putea decide că este momentul să facă o investiţie mai mare acum pentru a se pune la adăpost în anii ce urmează.
GRAFIC 1
Locuințe debranșate de la sistemul centralizat de încălzire
An Debranșări
2011 70.432
2012 62.316
2013 51.944
2014 29.952
2015 47.726
Total 262.370
*date la nivel național
Sursa: ANRSC
GRAFIC 2
Câți bucureșteni au renunțat la RADET în ultimii cinci ani
An Debranșări
2011 1.702
2012 1.315
2013 834
2014 1.221
2015 1.097
Total 6.169
Sursa: ANRSC
