‘Au fost aprobate două proiecte de hotărâri de guvern. Unul vizează introducerea unor standarde de costuri în ceea ce priveşte infrastructura de transport, iar cel de-al doilea vizează aprobarea utilizării unor condiţii contractuale care sunt folosite şi de Federaţiile Internaţionale ale Inginerilor Consultanţi în domeniul construcţiilor pentru obiectivele din transporturi’, a spus Boagiu.
Standardele de cost introduse vizează: construcţia de autostrăzi în zona de şes, doar pentru partea de infrastructură, respectiv corpul drumului – 3.802.000 euro/kilometru, autostrada în zona de deal costă 4.980.000 euro/kilometru, autostrada în zona de munte – 5.992.000 euro/kilometru, construcţie de drum naţional – 1.271.800 de euro/kilometru, reabilitare de drum naţional clasă tehnică III – 746.700 euro/kilometru, reabilitare cale ferată pe coridoare pan-europene – 2.180.000 euro/kilometru, reparaţii capitale cale ferată – 1.190.000 euro/kilometru.
Standarde de cost au fost introduse şi în domeniul aerian, cel pentru o pistă de aterizare fiind, în funcţie de clasificare, de 391.071 euro/suta de metri şi, respectiv, 557.500 euro/suta de metri.
În sectorul naval au fost elaborate standarde pentru cheul fluvial pereat – 8.861 euro/metrul liniar, cheul maritim la minus 13,5 metri – 21.450 de euro/metrul liniar şi punct de trecere cu bacul – 551.845 euro/bucată.
Anca Boagiu a explicat că aceste standarde cost sunt necesare la stabilirea priorităţilor, pentru determinarea necesarului de fonduri publice pentru realizarea acestora, dar şi pentru a asigura autorităţii contractante un document de referinţă pentru comisiile de licitaţii în evaluarea ofertelor privind contractarea lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii în domeniul transporturilor.
‘Nu în ultimul rând, aceste standarde sunt utile şi proiectanţilor atunci când pregătesc documentaţia tehnic-economică, respectiv studiile de fezabilitate’, a punctat Boagiu.
Ea a reiterat că aceste standarde de cost se referă doar la corpul drumului, dând drept exemplu standardul la şes.
‘La şes, am spus că pentru corpul drumului, care include terenul de fundaţie, terasamentele, evacuarea apelor, structura rutieră, benzile de staţionare, elementele de siguranţă, postamente, taluze, împrejmuiri – standardul este de 3.802.000 euro/km. Nu sunt incluse în aceste costuri standarde care privesc lucrările de poduri, pasajele, viaductele, podeţele, lucrările de consolidare pentru terenuri de fundare, lucrările hidrotehnice, tunelurile – atunci când apar – nodurile rutiere şi intersecţiile denivelate. Pentru acestea sunt standarde în pregătire, cu care vom veni în perioada următoare’, a explicat ministrul.
Condiţii noi pentru lucrările la drumuri
Existenţa graficelor de execuţie a lucrărilor, rezerve la contracte de maxim 10% şi introducerea garanţiilor de bună execuţie în procentaj de 15% din costul lucrării, sunt cele mai importante elemente prevăzute în noul proiect de Hotărâre de Guvern aprobat, marţi, în şedinţe Executivului, şi prezentat într-un briefing de presă la Palatul Victoria de către Anca Boagiu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii.
‘Ca şi elemente importante ale acestui document sunt: primul, şi la care ţin foarte mult, acela de a respecta faptul că rezervele la contracte nu pot să depăşească 10%. Practic, situaţiile neprevăzute şi recunoscute de Federaţia Internaţională, spun că nu poţi să depăşeşti la un contract valorile adjudecate cu mai mult de 10%. Pe de altă parte, dăm posibilitatea ca arbitrajul să fie şi internaţional pentru că au existat nenumărate situaţii în care ne-am trezit că nu am putut să ajungem la o concluzie, au fost sub-reprezentaţi, şi statul român a pierdut sume importante de bani’, a subliniat şefa MTI.
Aceasta a adăugat că a fost introdusă obligativitatea existenţei graficelor de execuţie a lucrărilor, grafice care sunt strâns legate de efectuarea plăţilor.
‘Deci, în funcţie de lucrările executate se fac plăţile. Nu se fac lucrările, nu se fac plăţile. Aceasta este o condiţie valabilă atât pentru constructor, cât şi pentru consultantul care urmăreşte realizarea lucrărilor. Să nu mai avem situaţii ca în anii anteriori, când constructorul execută lucrările, consultantul doarme pe facturi, nu le certifică, nu calcă prin şantier doar pentru că el beneficiază de o sumă globală din care poate să-şi tragă banii, iar noi stăm pe loc şi nu putem să certificăm plăţile’, a subliniat ministrul Transporturilor.
În noul proiect de HG se menţionează, totodată, introducerea garanţiilor de bună execuţie care nu trebuie să depăşească 15% din valoarea lucrării.
‘Un alt lucru important este introducerea garanţiilor de bună execuţie, în cuantum de 15% din valoarea lucrării: 10% depusă la începutul contractului şi 5% valoare care se reţine din factură. Valoarea ofertelor se face luând în calcul atât oferta tehnică, dar şi cea financiară, cu ponderi de 70%, respectiv 30%’, a spus Anca Boagiu.
De asemenea, aceasta a afirmat că s-au făcut modificări şi în ceea ce priveşte derogările la perioadele de execuţie a lucrărilor, cea mai lungă perioadă de execuţie fiind de doim ani.
‘Există constructori care vor şi pot să execute lucrări în termen mai scurt decât prevăd caietele de sarcini. Aici există o bonificaţie, dar nu în bani, ci în puncte în momentul în care se face evaluarea. Nu a rămas o plajă foarte largă: acceptăm la proiectare o plajă între 3 şi 6 luni de diminuare, iar la execuţie între 18 şi 24 de luni în contractele pe care le-am lansat de curând, de autostrăzi’, a susţinut ministrul Tranporturilor.
