În ultimele luni ale anului românii au simţit la buzunare ce consecinţe are creşterea ROBOR, un indicator ignorat de mulţi clienţi ai băncilor care şi-au făcut credite. Dacă ofertele băncilor, sunt, în mare parte cu dobândă fixă, vulnerabil rămâne programul Prima Casă.
Începutul anului a fost unul în forţă pentru ROBOR la 3 luni care, imediat după anunţul BNR cu privire la majorarea dobânzii de politică monetară, a ajuns la 2,04%. Două zile mai târziu spiritele s-au calmat, la finalul săptămânii trecute indicele ajungând la 1,98%, cel mai mic din data de 14 noiembrie 2017, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR). Cu toate acestea, această scădere nu intră în calculul ratelor din această lună. Asta pentru că majoritatea instituţiilor de credit, la actualizare, se uită la valoarea din ultima zi a lunii anterioare. Această diminuare a indicelui ROBOR la 3 luni nu este însă, una de durată. Analiştii spun că strategia de întărire a politicii monetare a Băncii Naţionale va continua. Respectiv dobânda-cheie va mai fi majorată în acest an. „Pentru finele lui 2018, ROBOR la 3 luni va fi undeva în intervalul 2.7%-3%, în linie cu ciclul anticipat de întărire a politicii
monetare”, a declarat, pentru Capital, Horia Braun, economist-şef al BCR. Cel mai afectaţi de creşterea ROBOR sunt românii care şi-au cumpărat locuinţe prin creditul Prima Casă, asta în condiţiile în care, în multe oferte ale băncilor, din ultimii ani, atât pentru împrumuturi de nevoie personale cât şi pentru cele ipotecare, dobânda este fixă. În cazul programului guvernamental, dobânda este una variabilă şi este direct afectată de fluctuaţia ROBOR. Astfel, în acest caz, ratele au crescut semnificativ în această lună faţă de ianuarie 2017, dar sunt uşor mai mici faţă de decembrie. Mai exact, la 31 decembrie ROBOR era 2,05%, la 30 noiembrie era de 2,20% iar în decembrie 2016 era 0,90%. La acest procent se adaugă o marjă de aproximativ 2%, care este practic câştigul instituţiei de credit. Calculul se realizează la un împrumut Prima Casă de 200.000 lei, acordat pe o perioadă de 25 de ani. În prima lună a anului trecut, clientul a plătit o rată de 938 de lei, până în decembrie aceasta crescând la 1.077 de lei, respectiv cu 139
de lei. În prima lună din acest an, rata scade uşor la 1.061 de lei.
Semnalele BNR
Săptămâna trecută, pentru prima dată în aproape 10 ani, BNR a crescut dobânda-cheie, până la 2% pe an. O altă hotărâre a vizat păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Guvernatorul Băncii Naționale Române (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, într-o conferință de presă, că impactul majorării dobânzii de politică monetară este minor în ceea ce priveşte ROBOR la trei şi şase luni. „Mesajele le primim indiferent de evoluţiile din piaţă. Le citim cu atenţie că reprezintă preocupări, fac parte din citirea pieţei, economiei şi societăţii. Dacă ne uităm la realitate, aceasta este următoarea: dobânzile care vă interesează ROBOR la 3 şi la 6 luni au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni. Azi a ajuns la 2% la 3 luni, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate. Această majorare a ratei dobânzii nu înseamnă că se va majora ROBOR, pe baza căreia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei”, a precizat guvernatorul BNR. Acesta susţine că impactul în piaţă ar putea să fie „uşor deosebit”. „S-ar putea ca efectul în piaţă să fie uşor deosebit. Nu vedem mişcări ample ale dobânzilor. Datoria mea e să transmit acest lucru şi să subliniez că modificarea ROBOR, care probabil va apărea, posibil să coboare la 3 luni şi sub 2%, va depinde de condiţiile de piaţă. Impactul este minor şi, în consecinţă, mediatizarea excesivă trebuie să fie atenuată”, a mai spus Isărescu.