Despre listarea la bursă a pachetului pe care statul îl mai controlează în companie, de 46%, se vorbește de ani de zile, de când economia națională era în plin boom. Mai poate statul să obțină, în noile condiții de piață, un miliard de euro din această vânzare?
Specialiști ai pieței de fuziuni și achiziții (M&A) evaluează pachetul de 46% la mai puțin de un miliard de euro. Arin Ion, partener la BAC România, este de părere că acțiunile statului valorează circa 700 de milioane de euro, în timp ce o recentă estimare a Capital Partners plasa întreaga companie la 1,1 miliarde euro (ceea ce ar duce pachetul de 46% la puțin peste 500 milioane de euro).
„Evaluarea noastră se baza pe rezultatele anului 2009. O eventuală tranzacție ar ține însă cont de cifrele anului 2010. Iar anul acesta Romtelecom s-a mișcat mult pe partea de internet și servicii adăugate. În plus, au făcut și multe achiziții“, spune Cristian Manole, analist de fuziuni și achiziții în cadrul casei de investiții Capital Partners.
Cum s-a ajuns la valoarea de 700 milioane de euro? O modalitate de evaluare a companiilor este aplicarea unui multiplu la veniturile companiei. Astfel, la veniturile de 800 de milioane de euro raportate de Romtelecom la finalul anului trecut, se aplică un multiplu de 1,7, cât este în prezent media la nivel de industrie. Apoi se scad datoriile, în acest caz de 140 milioane de euro, iar suma finală este de 1,5 miliarde euro. O altă modalitate ține cont de EBITDA, 250 milioane euro, cifră căreia i se aplică un multiplu de 5,1 (media industriei). Se scad iar datoriile, suma finală, 1,4 miliarde de euro, reprezentând valoarea întregii companii. Iar 46% din cele două sume finale înseamnă 700, respectiv 650 de milioane euro.
Însă, indiferent de prețul pe care consultanții ministerului îl vor considera „corect“, un rol esențial îl va juca, desigur, puterea de negociere a fiecărei părți implicate. Ce-i drept, în această posibilă tranzacție, piața actuală nu este favorabilă României, ci mai degrabă Germaniei. Pentru că, deși acționarul majoritar al Romtelecom este grupul grec OTE, gândurile tuturor se îndreaptă mai degrabă spre Deutsche Telekom (DT), companie care deține 30% din OTE. Și evoluția acestui pachet de acțiuni ne arată cât de jos este piața telecom acum: în 2007, DT a plătit 3,2 miliarde de euro pentru 25% din OTE, iar un an mai târziu încă 674 milioane de euro pentru 5%. În prezent, conform cotațiilor bursiere, cele 30% valorează doar un miliard de euro. În final, va conta cât de mult își dorește OTE să controleze întregul Romtelecom. Și cât de mult își dorește statul să încaseze acum un miliard de euro. Prețul final va fi dat de răspunsurile la aceste două întrebări.
O companie în continuă schimbare
Ce scoate statul la vânzare? La sfârșitul lunii septembrie, Romtelecom a raportat 947.000 de clienți ai serviciului de internet, în creștere cu 23% față de septembrie 2009. Cu peste 20% a crescut și numărul abonaților Dolce, la peste un milion. În schimb, numărul abonaților de telefonie fixă este în scădere (2,5 milioane, cu 6% mai puțini decât în septembrie 2009). Conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor Publice, Romtelecom deține active fixe evaluate la 1,1 miliarde de euro.
Compania deține și 30% din operatorul de telefonie mobilă Cosmote, și întregul pachet de acțiuni al NextGen Communications, companie prin care a realizat mai multe achiziții pe piața de cablu. Romtelecom mai deține o rețea de fibră optică de 33.000 km și o licență CDMA, în baza căreia furnizează clienților servicii de internet wireless. Obiectivul companiei este să ajungă lider pe segmentul TV, dar și un important furnizor de internet de mare viteză.
Istoricul privatizării
În urma celor două etape de privatizare a Romtelecom, prin care au fost vândute 54% din acțiunile operatorului, în 1998 și 2003, statul român a câștigat 948 de milioane de euro. Situația economică era însă mult diferită, piața de telecomunicații era abia la început, iar între timp Romtelecom a trecut printr-o serie de transformări care au adus schimbări majore în zona imaginii și a structurii companiei. „În 1998, oportunitățile pentru Romtelecom arătau cu totul altfel, dar nu au reușit să se materializeze“, spune Arin Ion, partener la BAC România.
Listare În 2007, a fost ales un consultant Credit Suisse Securities Europe pentru listarea la bursă a pachetului de 46%, dar contractul a expirat fără să se întâmple nimic. În 2008, procesul fost reluat, de data aceasta cu alegerea unui consultant juridic: Boștină și Asociații. Casa de avocatură urma să aleagă un broker pentru listare și să ofere ministerului consultanță juridică pe parcursul întregului proces care urma să se finalizeze cu listarea Romtelecom la București, dar și în străinătate, la Viena sau Londra. Venirea crizei a dat peste cap acest plan.
Cât valorează, de fapt, acțiunile deținute de stat la Romtelecom?
6 decembrie 2010, 11:07
Ultima modificare în 6 decembrie 2010, 13:07
Un miliard de euro se așteaptă ministrul Comunicațiilor să primească statul pentru 46% din Romtelecom, fie de la OTE, fie prin listarea la bursă. Cât de realist este acest calcul?
Etichete: privatizare,
romtelecom
Publicat in categoriile: Fără categorie
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Fără categorie
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Sorin Oprescu a aprins luminile de sărbători în Bucureşti
- Şeful Bank Leumi: România nu poate rezolva singură problemele. Coaliţia şi opoziţia nu au strategii
- Lehman Brothers ar putea obţine două miliarde de dolari din vânzarea a două bănci
- Cehia va stabili data trecerii la euro după 2014
- Udrea: Primarul Sorin Oprescu vrea un Bucureşti turistic doar declarativ, n-a depus nici un proiect european
- Boagiu: Aprope trei sferturi din bugetul pe 2011, pentru cofinanţarea proiectelor europene
- Udrea: Dacă aş deveni mamă, nu aş putea sta departe de muncă mai mult de câteva luni
- Google a cumpărat clădirea din New York în care îşi are sediul, pentru 1,8 miliarde dolari
- Gunter Verheugen: Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost necesar, dar nu este corect
- Ministru belgian: Zona euro ar putea suplimenta fondurile programului de 750 miliarde euro