Mai este puţin timp până când ne vom trezi în cutia poştală sau la afişierul din scara blocului cu facturi fabuloase la energia termică, iar soluţiile, chiar dacă sunt la îndemâna factorilor de decizie, întârzie să apară. La jumătatea lunii trecute, gazele naturale s-au scumpit cu 5% pentru consumatorii casnici, respectiv cu 10% pentru cei industriali, iar odată implementat calendarul liberalizării, preţurile urmează să fie dublate în următorii trei-cinci ani. Această evoluţie a preţurilor gazelor naturale îi va îndemna, susţin specialiştii din domeniu, pe cei care au centrale termice de apartament să se rebranşeze la sistemul centralizat. Dar autorităţile nu au realizat niciun progres în reabilitarea şi modernizarea sistemului centralizat, chiar dacă în acest sens erau aprobate acte normative.

Mare parte dintre românii care au ales să rămână branşaţi la sistemul centralizat se tem că în această iarnă vor fi nevoiţi să apeleze la replica din perioada comunistă „mai punem o haină pe noi până vine primăvara“.

Preţul gigacaloriei, îngheţat până la alegeri

Centralele electrice de termoficare care sunt într-o stare avansată de uzură vor fi nevoite să crească preţul agentului termice furnizat distribuitorilor ca urmare al majorării preţului gazelor naturale şi al păcurii. Totuşi, oficiali ai Ministerului Economiei au dat asigurări că, cel puţin în Bucureşti, ELCEN nu va scumpi gigacaloria. „Îngheţarea“ preţurilor energiei termice pare credibilă, cel puţin până la alegerile din luna decembrie, anul 2013 urmând să debuteze cu scumpiri. Chiar dacă ne aflăm în prag de iarnă, autorităţile locale nu se grăbesc să hotărască dacă se scumpeşte sau nu gigacaloria. Puţine oraşe au la ora actuală aprobat preţul gigacaloriei. De exemplu, la Cluj-Napoca, fostul premier, Emil Boc, actualul edil al municipiului, a anunţat recent că gigacaloria nu se va scumpi, primăria urmând să acopere, în continuare, subvenţia, astfel că populaţia va achita doar 165 de lei pentru o gigacalorie faţă de 354 de lei cât este preţul real de furnizare. Şi primarul Galaţiului, Marius Stan, a anunţat recent că preţul gigacaloriei nu va fi modificat, însă pentru menţinerea acestuia este necesară reducerea aproape la jumătate a numărului de salariaţi ai distribuitorului şi furnizorului de energie termică. „Nu trebuie să fim populişti şi trebuie să se înţeleagă că aceasta este singura măsură prin care să nu sufere 200.000 de locuitiori ai oraşului. Reducerea de personal va face ca preţul căldurii să nu crească, ceea ce cred că îi interesează pe gălăţeni“, a spus recent Marius Stan, citat de presa locală.

În cazul celor mai puțin norocoși însă, acolo unde primăriile nu își vor permite să mai subvenționeze căldura, creș­terile de preț ar putea depăși cu mult cele zece procente. Motivul este că, în prezent, majoritatea primăriilor din localitățile mari dau subvenții de circa 50% din preț, unele chiar mai mult, informa recent Evenimentul zilei. Eliminarea parțială a subvențiilor, care apasă puternic asupra bugetului primăriilor, ar putea însemna creșteri de 20%-30% ale prețului gigacaloriei pentru populație, dacă nu chiar mai mult. Anul trecut, când municipalitățile s-au confruntat cu eliminarea subvențiilor ce veneau anterior de la Guvern, prețurile au crescut cu 37% la București, 43% la Iași, 24% la Galați, 14% la Ploiești și s-a dublat la Constanța.

Soluţie amânată

Una dintre soluţiile viabile şi prin care se pot rezolva două probleme grave cu care se confruntă România ar fi construcţia unor centrale de producţie a energiei electrice şi termice pe bază de gunoi municipal. Soluţia este des întâlnită în statele vestice, mai ales în Suedia, unde primăriile au investit în astfel de centrale, iar beneficiile se pot observa de la distanţă: căldură ieftină, oraş curat, poluare aproape zero. Construirea unor astfel de centrale şi, bineînţeles, a întregului lanţ de colectare a gunoiului şi deşeurilor pare greu de implementat la noi, dar suedezii încearcă de mai bine de doi-trei ani să convingă autorităţile române că acesta este viitorul. Mai mult, firma Usitall este pregătită să investească în România, iar fondurile nu sunt deloc de neglijat: 200 milioane de euro într-o astfel de centrală. Suedezii sunt atraşi de marile oraşe din România, ca Bucureşti, Galaţi, Ploieşti, Timişoara, Oradea sau Craiova, unde există deja infrastructura, iar materia primă – deşeuri-există din belşug. S-au purtat deja discuții cu autorităţile de la Bucureşti şi Galaţi, unde negocierile sunt într-un stadiu mai avansat. Usitall ar dori să construiască cel puţin două astfel de centrale cu tehnologie de ultimă generaţie în România, dar negocierile se desfăşoară în pas de melc.
Despre avantajele unor astfel de centrale termice pe bază de deşeuri şi posibilele amenzi pe care le riscăm pentru gropile de gunoi neconforme normelor europene puteţi citi în numerele următoare.