‘În perioada 1990-2012, suprafaţa fondului forestier-proprietatea publică a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedări către persoane fizice şi juridice, ca urmare a aplicării legilor de fond funciar. Procesul de retrocedare a terenurilor forestiere către foştii proprietari sau către urmaşii acestora este încă în desfăşurare’, se arată în raport.
Dacă la finele anului 1990 suprafaţa fondului forestier era de 6.367.660 hectare, din care suprafaţa pădurilor 6.248.990 hectare şi alte terenuri 118.670 hectare, după 20 de ani, respectiv la finele anului 2010, suprafaţa fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care în proprietatea publică doar 4.363.000 ha şi în proprietatea privată 2.152.173 hectare. În proprietatea publică a statului se aflau 3.338.898 hectare, din care 3.224.951 hectare acoperite efectiv cu păduri, iar 113.947 hectare alte terenuri.
Potrivit raportului Curţii de Conturi, o suprafaţă de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase.
‘Modificarea regimului de proprietate prezintă interes în legătură cu problema integrităţii şi dezvoltării fondului forestier, în condiţiile în care noile categorii de proprietari manifestă atitudini diferite în legătură cu menţinerea folosinţei de pădure şi/sau cu o eventuală extindere a acesteia’, menţionează raportul.
În anul 1800, suprafaţa împădurită din provinciile istorice româneşti era de 8.500.000 hectare de pădure, adică 36% din teritoriu, suprafaţă care s-a redus continuu, în principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni. După adoptarea Constituţiei şi etatizarea (naţionalizarea) pădurilor ca fiind ‘bun al întregului popor’, în anul 1948, suprafaţa fondului forestier era de 6.486.000 hectare.
România ocupă locul 13 din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%. Din punct de vedere al suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România se situează pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia).
Potrivit documentului, cele mai mici procente de împădurire se înregistrează în zonele de câmpie, iar cele mai afectate zone sunt Câmpia de Vest (3,2% grad de împădurire), Câmpia Bărăganului (3,5% grad de împădurire), Câmpia Moldovei (4,1% grad de împădurire), Câmpia Olteniei (5,3% grad de împădurire), Câmpia Transilvaniei (6,8% grad de împădurire).
UPDATE 366.000 de hectare tăiate ilegal
Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat şi privată în perioada 1990-2011 acoperă o suprafaţă de peste 366.000 ha, fiind valorificaţi peste 80 milioane metri cubi de lemn, în sumă de peste cinci miliarde euro, conform sintezei Raportului de audit privind ‘Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012’, realizat de Curtea de Conturi.
‘În perioada 1990-2011, volumul tăierilor ilegale din pădurile României s-a menţinut, cu unele fluctuaţii anuale, la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind pădurile aflate în proprietatea statului. Analiza volumului tăierilor din această perioadă ne arată un maxim în anul 1992, cifrat la 281.517 mc şi un minim de 51.900 mc în anul 2008. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace în România, se taie peste 3 ha de pădure în fiecare oră. Din datele/informaţiile prezentate de RNP-Romsilva, rezultă că zilnic se exploatează, în medie 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale/furturile. Volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat şi privată în perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispoziţie de Ministerul Mediului şi RNP Romsilva de 633.500 m.c. Având în vedere volumul mediu de 217 m.c lemn/ha, rezultă că în perioada analizată s-a tăiat/defrişat ilegal pădurea pe o suprafaţă de 291.932 hectare’, se spune în raport.
Volumul tăierilor, în perioada 1990-2011 este de peste 80 milioane mc, de pe o suprafaţă ce depăşeşte 366.000 ha. Un calcul în care s-a luat în considerare preţul cel mai mic, de 70 euro/metru cub lemn de foc, arată că valoarea acestor tăieri depăşeşte cifra de cinci miliarde euro.
‘Această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cea mai mare parte a arborilor tăiaţi din pădurile României au luat calea străinătăţii (către ţări din Europa, Nordul Africii, Asia) la preţuri cu mult mai mari decât preţul minim stabilit pentru lemnul de foc’, precizează raportul.
În pădurile de stat administrate de către RNP-Romsilva, în perioada 1990-2011, volumul tăierilor ilegale a crescut cu unele fluctuaţii anuale, ajungând la un maxim de 281.517 mc în anul 1992.
În toată perioada analizată, tăierile ilegale de material lemnos s-au realizat în multe situaţii pe fondul neglijenţei/abuzurilor personalului silvic.
Curtea de Conturi dă ca exemplu situaţia din 2010, când s-au tăiat nelegal 49.306 mc de material lemnos, din care 11.114 mc din infracţiuni, 10.532 mc din contravenţii, 24.233 mc din neglijenţa personalului silvic şi imputat acestuia, iar pentru 689 mc s-a acordat riscul normal al serviciului.
Valoarea pagubelor din tăieri ilegale de arbori în 2010 a fost estimată la 10.207.049 lei, rezultând o medie de 207 lei/ha, valorile cele mai mari fiind înregistrate la direcţiile silvice: Mureş – 234 lei/ha; Dolj – 213 lei/ha etc, iar cele mai mici valori la direcţiile Brăila – 160 lei/ha şi Covasna – 140 lei/ha.
Având în vedere volumul mediu de 217 mc/ha, rezultă că în perioada analizată s-a tăiat/defrişat ilegal pădurea de pe o suprafaţă de 202.258 ha.
În perioada 2005-2011, s-au efectuat tăieri nelegale de arbori în volum total de 438.900 mc, din care cel mai mare volum de tăieri ilegale s-a înregistrat în judeţele: Suceava – 10.213 mc, Maramureş – 9.542 mc, Bacău – 7.751 mc, Gorj – 7.686 mc, Argeş – 6.160 mc şi Olt – 4.501 mc.
În ceea ce priveşte tăierile ilegale de arbori din pădurile proprietate privată, în perioada 2005-2011, volumul tăierilor ilegale din pădurile private administrate pe bază de contracte de către RNP-Romsilva a fost de 194.600 mc. Cel mai mare volum de tăieri ilegale s-a înregistrat în judeţele Suceava: 16.867 mc, Satu Mare: 13.370 mc, Argeş -13.300 mc, Gorj -12.010 mc, Harghita -11.266 mc, Neamţ -10.175 mc, Cluj – 7.646 mc, Maramureş -6.772 mc etc.
Volumul tăierilor ilegale în pădurile private administrate de RNP-Romsilva pe bază de contracte, în anul 2010, a însumat 35.641 mc, din care 10.489 mc din infracţiuni, 6.279 mc din contravenţii, 239 mc pentru care s-a acordat riscul normal al serviciului şi 17.562 mc (49 % din total), nejustificat de personalul silvic şi imputat acestuia.
Valoarea pagubelor din tăieri ilegale de arbori şi păşunat abuziv, la această categorie de păduri, în anul 2010, a însumat 6.199.683 lei, reprezentând o medie de 105,9 lei/ha.
În urma deficienţelor, abaterilor şi neregulilor constatate la controalele efectuate în anul 2010, s-au aplicat 367 sancţiuni, din care 36 desfaceri contracte de muncă şi 936 penalizări, în valoare de 238.803 lei.
‘Însumând tăierile de arbori din pădurile României (proprietate de stat şi privată), rezultă că în perioada 2005-2011 s-a defrişat pădurea pe o suprafaţă totală de 291.932 ha. În acelaşi interval, s-au regenerat total şi s-au efectuat lucrări de regenerare artificială pe o suprafaţă de 120.067 ha. Prin urmare, suprafeţele de pe care s-au făcut tăieri ilegale depăşesc cu peste 170.000 ha suprafeţele regenerate’, semnalează raportul Curţii de conturi.
Sursa: Agerpres