Ce documente avea asupra sa Cătălin Cherecheș când a fost prins de polițiștii germani?
Cătălin Cherecheș, primarul orașului Baia Mare, avea asupra lui mai multe documente de identitate, atunci când a fost prins de polițiștii germani. Actele de identitate erau emise pe numele său de instituții locale și din străinătate.
Unul din documentele găsite asupra lui este o legitimație emisă de către Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) – Filiala Maramureș. După ce a devenit publică această informație, asociația respectivă a explicat în ce condiții i s-a acordat legitimația.
Se pare că primarul orașului Baia Mare a fost membru onorific al asociație respective, având statut de personal civil. A primit acest titlu după ce a dăruit un imobil pentru desfășurarea activității instituției.
„Legat de legitimația acordată fostului primar CHERECHEȘ CĂTĂLIN, Asociatia din Maramures informează că, în conformitate cu statutul ANCMRR și al Filialei, PINTEA VITEAZU Maramureș se pot face membrii onorifici, care nu plătesc cotizație, persoanele din administrația publică locală și județeană care și-au adus un aport în sprijinirea asociației cu diferite probleme.
El este membru onorific în urma acordării spațiului actual de pe B-dul. Republicii nr. 62 unde Asociația își desfășoară activitatea și în prezent. A fost obținut prin HCL. Pe legitimație este trecut ”Pc.-personal civil” au precizat reprezentanții ANCMRR.
Legitimația nu a fost vizată pe anul 2023 de asociație, din cauza problemelor pe care le-a avut din punct de vedere juridic. Având în vedere sentința definitivă, mâine fiind program la asociație, Biroul Executiv va lua act și se va proceda la excluderea lui Cherecheș Cătălin ca membru onorific al filialei”, scrie într-un comunicat de presă.
Când va fi adus în România Cătălin Cherecheș?
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat, miercuri, că primarul orașului Baia Mare poate fi adus în țară într-un interval de zece zile, cu condiția ca el să consimtă la predare și să fie de acord să se întoarcă în România. Al doilea scenariu, conform deciziei cadru, este cel în care fugarul nu consimte la predare și refuză practic să fie predat. În această situație, decizia cadru stabilește un termen de 60 de zile pentru aducerea sa în România.
Alina Gorghiu a subliniat importanța de a înțelege că decizia de predare nu aparține statului român. România nu are permisiunea de a interveni în justiția germană. Decizia este exclusiv în competența instanței din Germania, pe teritoriul căreia a fost găsit fugarul.
Germania se află pe locul doi în ceea ce privește numărul de persoane predate în România, cu Marea Britanie ocupând prima poziție în acest sens.
