România face parte din primele 15 state de pe glob care au adoptat serviciul „Tap to phone”. Este o inovația marca Visa, implementată în România cu speranța că plățile digitale se vor putea realiza mult mai ușor în mediul rural și nu numai, prin intermediul tehnologiei NFC. Despre această funcție, dar și despre viitorul plăților digitale, ne-a vorbit Cătălin Crețu, General Manager Visa pentru România, Bulgaria, Croația și Slovenia.
Țările de care Cătălin Crețu este responsabil au înregistrat unele dintre cele mai bune evoluții în domeniul plăților cu cardurile Visa din Europa. Totuși, acceptarea plăților cu cardul este încă redusă la nivel național: România are 14 terminale POS la mia de locuitori, în timp ce în Europa media este de 33 terminale. Despre aceste probleme cât și despre provocările VISA pentru anul 2022 am discutat în următorul interviu, realizat pentru revista „Top 100 Manageri din România”. Cătălin Crețu a fost câștigător al categoriei „CEO” în cadrul galei organizată de Capital, „Excelență în Management”.
CAPITAL: Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2021?
CĂTĂLIN CREȚU: Chiar și înainte de 2021, plățile digitale, atât în România cât și pe alte piețe pe care le coordonez, au avut evoluții remarcabile, mai ales în ceea ce privește creșterea valorii plăților cu cardurile Visa, ceea ce le-a plasat în topul țărilor cu cele mai mari creșteri la nivel european. Pe aceste piețe clienții băncilor au unul sau chiar două carduri de persoană, pe care le folosesc cu precădere pentru a face plăți, în detrimentul retragerilor de la bancomat.
Însă acceptarea plăților cu cardul nu a crescut în același ritm cu apetitul de plată al deținătorilor de carduri. Chiar și după reorientarea semnificativă a micilor comercianți către acceptarea plăților cu cardul și către activități de comerț electronic, pentru a contracara efectele pandemiei asupra businessului, în 2020 România se situa în continuare printre țările din Europa cu cel mai mic număr de terminale de plată la mia de locuitori (14 terminale POS în România și 13 în Bulgaria, față de 33 în Europa). Și dacă toate rețelele de comerț modern accepta cardul, nu același lucru se întâmplă și în cazul micilor comercianți, care își motivează refuzul de a accepta plata cu cardul prin costul ridicat al instalării unui POS, cost pe care banca trebuie să și-l recupereze.
Introducerea Tap to Phone în România
În 2021, am rezolvat această problemă majoră prin introducerea soluției Tap to Phone, prin care orice smartphone sau tabletă poate accepta o plată cu cardul, de orice valoare. Astfel, am deschis o nouă etapă de dezvoltare pentru aceste piețe, în care companiile micro, mici și mijlocii, inclusiv persoanele PFA, pot accepta plata cu cardul contactless, telefon, ceasuri și brățări, cu costuri mult mai avantajoase.
Micile afaceri au acum la dispoziție un produs rentabil, ușor de instalat, care le ajută să acceseze rapid economia digitală, să prevină pierderile de vânzări și să îşi îmbunătățească fluxul de numerar prin acceptarea plăților contactless oriunde, oricând și pentru orice sumă. România se numără printre primele 15 țări din lume în care acest serviciu a fost implementat, iar dovada utilității și succesului acestei soluții este că afaceri din diverse sectoare de activitate o utilizează deja.
Introducerea acestei soluții poate, în sfârșit, să stimuleze acceptarea cardurilor în orașele mici și la sate, unde oamenii nu aveau posibilitatea să plătească cu cardul până acum. Facem, de asemenea, posibilă utilizarea plăților cu cardul și pentru turiștii străini care vizitează zonele noastre rurale.
Inițiativa Marile Afaceri Mici
Complementară cu această soluție a fost lansarea în România, tot în 2021, a inițiativei #MarileAfaceriMici, o platformă integrată pentru IMM-uri, cu informații, soluții și oferte speciale de la partenerii locali. Este un proiect în care am investit mult suflet, nu doar resurse, cu scopul de a sprijini micii antreprenori cu informații practice despre cum să-și dezvolte afacerea și să fie competitivi în mediul online. IMM-urile pot afla despre modul în care plățile digitale pot contribui la dezvoltarea afacerii și despre soluțiile de acceptare a plăților cu cardul în magazin și online.
CAPITAL: Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?
CĂTĂLIN CREȚU: Mi-ar fi dificil să fac o ierarhizare a numeroaselor proiecte implementate împreună cu echipa în cei aproape 20 de ani de activitate în cadrul Visa, deoarece fiecare proiect a reprezentat o provocare diferită, care a necesitat o abordare diferită și care ne-a adus satisfacții enorme la fiecare reușită.
Având privilegiul să lucrăm în această industrie care s-a dezvoltat în timpul carierei noastre, am putut să aducem o contribuție importantă la modul în care se fac plățile, acum și în viitor. Inițiativele de succes implementate în acești ani au avut un numitor comun – echipa. Pot spune fără ezitare că cel mai mare și de succes proiect al meu în acești ani a fost construcția unor echipe extraordinare, performante, în cele patru țări pe care le coordonez, care nu doar că funcționează foarte bine pe fiecare piață în parte, dar și colaborează cu succes în regiune și se inspiră reciproc.
13 ani de promovare a plăților electronice în sistemul public
Inițiativa personală pe piața din România care are o valoare specială pentru mine este identificarea, încă din 2009, a potențialului imens al utilizării plăților electronice în sistemul public și convingerea băncilor să inițieze un efort comun pentru a da primăriilor din România posibilitatea de a accepta plata cu cardul. La acel moment, foarte puține primării acceptau plata cu cardul, fiind mai degrabă o inițiativă ieșită din comun a unui primar vizionar. Ulterior, băncile au început să includă în oferta de servicii financiare către primăriile locale și să promoveze activ acceptarea plății cu cardul. Visa s-a implicat activ și intens în promovarea plăților de taxe și impozite cu cardul și a investit eforturi și fonduri semnificative pentru susținerea lansării și a dezvoltării platformei online Ghiseul.ro.
CAPITAL: Care sunt proiectele prevăzute pentru 2022?
CĂTĂLIN CREȚU: În ultimii doi ani, am făcut salturi considerabile, am ars etape importante în rata de adopție a plăților digitale în mediul fizic și online, care în mod normal ar fi durat încă 2-3 ani, iar Visa și-a crescut considerabil amprenta în piețele de care răspund. 2022 este un an de consolidare pentru noi, în care ne dorim să menținem ritmul ridicat de creștere a plăților digitale înregistrat în anii precedenți, să încheiem cât mai multe parteneriate cu actori care influențează deschiderea unor nișe neatinse încă sau opțiunea de plată a deținătorilor de carduri, să convingem din ce în ce mai mulți posesori de carduri de avantajele plăților electronice și, totodată, să extindem rețeaua de acceptare a cardurilor dincolo de granițele orașelor mari, către urbanul mic și mediul rural, în sistemele publice de transport, peste tot unde statul încă nu acceptă plățile electronice.
Digitalizarea plăților, un proces ireversibil
Mă aștept ca digitalizarea plăților, un proces deja ireversibil, să continue într-un ritm accelerat în 2022, pe măsură ce beneficiile plăților electronice sunt descoperite de un număr tot mai mare de oameni. Provocarea majoră pe care o vom avea în acest context va fi să menținem echilibrul între inovație, simplitate în utilizare și securitate, iar toate proiectele implementate se vor baza pe acești trei piloni.
Printre tehnologiile majore așteptate să țină capul de afiș în 2022 sunt plățile în cloud, tehnologia Tap to Phone, transferul de bani în timp real între persoane, respectiv companii, criptomonedele și transformarea dispozitivelor IoT în instrumente de plată.
CAPITAL: Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?
CĂTĂLIN CREȚU: Pandemia a avut efecte majore la nivelul întregii societăți, inclusiv asupra mediului de business. Cred că nu doar pentru noi, ci și pentru mediul de afaceri și pentru societate în general, cel mai greu de gestionat a fost incertitudinea, generată mai ales de dificultatea de a evalua impactul și durata pandemiei. Acest lucru a îngreunat procesul de planificare a unor investiții, inițiative, a unor colaborări cu diverse companii, care la rândul lor nu aveau claritate asupra orizontului de business. Pe de altă parte, având privilegiul de a putea angaja noi colegi, ne-am confruntat cu problema integrării lor rapide în echipele existente, a transferării informației către noii colegi, a construirii relațiilor pentru a lucra cât mai bine în echipă, atât local cât și regional.
Schimbarea atitudinii consumatorului în pandemie
Pe de altă parte, contextul pandemic a accelerat transformarea digitală în toate domeniile, aducând o schimbare semnificativă atât în comportamentul consumatorilor, cât și al companiilor. Consumatorii s-au orientat mai mult către plățile contactless, cele cu telefonul mobil și plățile online, iar companiile au fost nevoite să se adapteze rapid: multe afaceri mici și mijlocii au început în această perioadă să adopte plățile contactless și în timp real, deoarece eficiența acestora le permite să trimită și să primească bani aproape instantaneu, iar altele și-au extins activitatea și în mediul online.
Ne bucurăm să jucăm noi un rol important în eforturile de redresare economică, prin diversele proiecte și parteneriate pe care le-am lansat sau la care am contribuit în ultima perioadă. Când ne uităm în urmă, în ciuda incertitudinii, putem spune că în ultimii doi ani am ars etape importante în adoptarea plăților fără numerar.
CAPITAL: De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?
CĂTĂLIN CREȚU: Am observat că autoritățile, atât la nivel central cât și local, înțeleg în general valoarea digitalizării fluxurilor de bani între stat și populație, respectiv companii. Însă, în timp ce la nivel local am putut să ducem mult mai departe discuțiile și să implementăm soluții deoarece a existat o continuitate a interlocutorilor (primari, șefi DITL), la nivel central am avansat mai puțin deoarece ne-am confruntat cu o schimbare continuă a interlocutorilor (miniștri, guvern). În plus, deși am prezentat încă din 2013 o strategie pentru digitalizarea fluxurilor de bani în sectorul public, cu analize detaliate cost-beneficiu, bazate pe date de la Ministerul de Finanțe, în afara unor progrese recente la nivel de plată a taxelor către ANAF de către anumite categorii de persoane juridice, restul recomandărilor din Strategie nu au fost implementate – spre exemplu, carduri pentru aparatul central al ministerelor, distribuirea beneficiilor sociale pe carduri și stimulente pentru deținătorii de afaceri mici în vederea acceptării plăților cu cardul. În state precum Grecia, există de exemplu reduceri importante de impozite pentru plata cu cardul. Chiar și Legea 191/2018 , cunoscută ca Legea Cash-back, care prevede obligativitatea acceptării plății cu cardul sau a altor soluții moderne de plată, pe lângă plata cu numerar, de către comercianții care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 50.000 euro, încă nu este implementată. Aceasta ar contribui semnificativ, împreună cu casele de marcat cu jurnal electronic, la reducerea economiei subterane și la creșterea gradului de colectare a taxelor la bugetul de stat. Totuși, salutăm promovarea semnificativă a platformei Ghiseul.ro de către ADR începând cu 2020 și sperăm că discuțiile pe care le-am reluat în ultimii doi ani cu anumite ministere pentru digitalizarea unor fluxuri de bani către populație se vor finaliza.
Încurajator este și interesul crescut al autorităților locale pentru modernizarea infrastructurii de plată în sistemul de transport public. În prezent, 18 orașe din țară acceptă în prezent plata călătoriilor în transportul public cu cardurile contactless emise oriunde în lume sau cu telefonul mobil. Totodată, lucrăm la implementarea plăților contactless și în sistemele de transport ale altor orașe.
CAPITAL: Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?
CĂTĂLIN CREȚU: Îi încurajez pe tineri să găsească acel lucru pe care îl fac cu pasiune și să se străduiască să devină cât mai buni în acel domeniu, să învețe constant de la colegi, din experiențele fericite și din eșecuri, să înțeleagă rezultatele acțiunilor lor. Este important să nu căutăm scurtături. În dezvoltarea profesională, ”drumul lung” și eșecurile sunt cel puțin la fel de utile, dacă nu chiar mai mult decât succesele. De asemenea, este bine să învățăm când să abandonăm un drum care nu duce nicăieri, chiar dacă este confortabil, și să începem ceva nou, care ne atrage.
CAPITAL: Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?
CĂTĂLIN CREȚU: Dacă ne referim la dezvoltări mai aparte, cu potențial să transforme plățile electronice și mai mult în următorii ani, aș menționa criptomonedele și plățile de pe dispozitive conectate (Internet of Things), ambele puternic ancorate în zona extrem de efervescentă a fintech-urilor, mai degrabă decât în zona serviciilor bancare tradiționale.
Visa urmărește cu atenție aceste tendințe și este pregătită să-și ajute clienții și partenerii să dezvolte servicii în aceste zone, oferindu-le servicii de consultanță și produse de tehnologie. Mă aștept ca un rol important în plățile de pe dispozitive conectate să fie jucat de autentificarea biometrică, iar utilizarea parolelor sau a codurilor primite prin SMS ar putea deveni mai repede decât ne așteptăm o chestiune de domeniul trecutului.
CAPITAL: Bani. Ce vă spune acest cuvânt?
CĂTĂLIN CREȚU: Un mijloc de a-ți atinge multe scopuri, dar nu toate. Suntem mândri să avem o contribuție importantă la digitalizarea plăților, care oferă consumatorilor și comercianților mai multe opțiuni de a plăti și de a fi plătiți. Pentru mine, este un privilegiu să activez într-un domeniu atât de important pentru viața noastră de zi cu zi, într-o perioadă în care progresul tehnologic este atât de rapid, ca urmare a concentrării eforturilor jucătorilor tradiționali din sfera serviciilor financiare, dar și a fintech-urilor și a giganților tehnologiei.