Recuperarea produselor infracțiunii: progrese semnificative, dar încă departe de ideal

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat, în cadrul bilanțului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), că, deși s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni, există încă un drum lung până la atingerea obiectivului ca nimeni să nu păstreze beneficii ilegale.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, s-au consolidat instituțiile responsabile și s-a dezvoltat o cultură instituțională orientată către confiscarea averilor ilicite. Cu toate acestea, realitatea arată că mulți infractori reușesc încă să își păstreze sume considerabile de bani, ceea ce indică necesitatea unei intensificări a eforturilor în acest domeniu.

”S-a vorbit, de ani de zile, de recuperarea produselor infracţiunii. S-a făcut enorm de mult în această direcţie în ultima perioadă. S-au făcut progrese, există instituţii, există un alt tip de cultură este foarte adevărat, dar cred că suntem totuşi departe de idealul  pe care l-aţi şi expus, domnule procuror şef  DNA  respectiv nimeni să nu rămână cu nimic. Suntem departe de acel moment. Adevărul este că foarte mulţi rămân cu foarte mulţi bani, cum bine ştim. Deci e loc de mult mai bine în această acţiune de recuperare a produselor infracţiunii”, a declarat Cătălin Predoiu, joi, la bilanţul DNA.
Catalin Predoiu
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Calin

Obstacole legislative și provocări tehnologice

Cătălin Predoiu a ridicat problema eficienței mecanismelor legislative actuale, sugerând că acestea ar putea necesita îmbunătățiri pentru a facilita o recuperare mai eficientă a prejudiciilor. Totodată, a recunoscut dificultatea obiectivului de a recupera în totalitate fondurile ilicite, o provocare cu care se confruntă toate statele lumii.

Factorii care complică acest proces includ progresele tehnologice, dinamica circuitelor financiare internaționale și metodele sofisticate de spălare a banilor. Infractorii exploatează aceste elemente pentru a disimula proveniența ilegală a fondurilor și a le reinvesti în economia legitimă, făcând astfel dificilă urmărirea și confiscarea acestora.

”Sigur rămâne de văzut dacă trebuie să îmbunătăţim şi instrumentele legislative, dacă e o chestiune de tactică de mijloace, în orice caz ştim cu toţii că este foarte dificil, pe de altă parte să recuperezi absolut toate produsele infracţiunii. Cred că este aproape imposibil şi cred că nu reuşeşte nici o ţară din lume acest lucru. De ce? Pentru că urmare a evoluţiilor tehnologice, a schimbărilor globale, a circuitelor financiare, a complexităţii unui cadru economic-financiar şi a circuitelor de valori economice în lume, este mult mai facil «să evapori», să ascunzi, să transformi, să speli, în limbaj tehnic adecvat, produsul infracţiunii, să-l transformi în mijloace economice legitime, să-l reinvesteşti şi aşa mai departe până când să pierde urma produsului infracţiunii propriu-zise”, a afirmat Cătălin Predoiu.

Cooperare internațională și adaptarea strategiilor

Pentru a combate mai eficient fenomenul, ministrul a subliniat importanța unei colaborări mai strânse între instituțiile naționale și internaționale. El a propus specializarea unor experți capabili să înțeleagă și să urmărească rapid fluxurile financiare suspecte, precum și ajustarea tacticilor de investigare pentru a contracara metodele de disimulare utilizate de infractori.

Cătălin Predoiu a subliniat că atacarea surselor financiare ale infractorilor trebuie să fie o prioritate. Reducerea capacității acestora de a-și ascunde veniturile ilicite ar diminua și posibilitatea continuării activităților infracționale.

Deși România a făcut pași importanți în direcția recuperării prejudiciilor, lupta împotriva criminalității economico-financiare trebuie intensificată prin reforme legislative, cooperare internațională și dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente de urmărire și confiscare a averilor obținute ilegal.

”Dar totuşi, cred că şi în aceste condiţii, o cooperare mai strânsă între instituţii poate o cooperare mai strânsă la nivel internaţional, specializarea unor colegi care să înţeleagă foarte bine şi rapid circuitele financiare, adaptarea tacticilor de dosar ar putea să îmbunătăţească această performanţă pe care o aveţi în ultima perioadă de a creşte nivelul de confiscări, de sechestrare ulterior confiscare, de recuperare la modul general, a produselor infracţiune. Poate că uneori de acolo şi trebuie început de a se a ataca sursele financiare ale infractorilor, ale celor care comit fapte de corupţie în felul ăsta şi capacitatea lor de a disimula, de a le ascunde şi, respectiv de a-şi ascunde faptele comise, scade semnificativ”, a mai declarat ministrul Afacerilor Interne.