Detalii de ultimă oră privind controversatul proiect privind abuzul în serviciu.

Cătălin Predoiu: Abuzul în serviciu este demult în dreptul nostru, nu este de sorginte comunistă

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat că proiectul a fost discutat cu oficialii Comisiei Europene, inclusiv în varianta în care nu se impune un prag. „Nu a ascuns nimeni adevărul”, a afirmat demnitarul.

„Nu a ascuns nimeni adevărul. Este esenţial să desluşim fondul problemei în cazul abuzului în serviciu. Un adevărat mit în spaţiul politic este că abuzul în serviciu este de sorginte comunistă. Nu este adevărat.

Abuzul în serviciu este demult în dreptul nostru, a fost conturat foarte bine în 1936, în Codul Penal al lui Carol al II-lea. Abuzul în serviciu nu este de inspiraţie comunistă. România antebelică nu era comunistă. Autorul codurilor din 1968 şi 1936, profesorul Vintilă Dongoroz, este considerat de penalişti cel mai mare expert în drept penal pe care l-a dat ştiinţa juridică românească. Toate statele europene, cu excepţia Irlandei, au reglementat abuzul în serviciu.

Regula în multe state este fără prag la abuz în serviciu. În Grecia şi în Belgia abuzul în serviciu nu este prevăzut pentru miniştrii din Guvern. Acest proiect de lege trebuia adoptat de ani de zile, plecând de la deciziile CCR.

Proiectul a fost elaborat de ministerul Justiţiei în 2020, a fost finalizat în 2022. Proiectul a fost discutat cu Comisia Europeană, inclusiv în privinţa abuzului în serviciu, fără prag. Proiectul a fost lucrat în cadrul unui grup de lucru interinstituţional în care au participat ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT”, a explicat Cătălin Predoiu pentru Aleph News.

„Formula fără prag este constituţională. Curtea Constituţională a fost generoasă, a deschis plaja de opţiuni pentru Legiuitor”

În continuare, ministrul Justiţiei a explicat că formula fără prag pentru abuzul în serviciu este şi ea constituţională, punând astfel capăt controverselor din spaţiul public.

„Avem 3 decizii ale CCR: decizia 405 din 2016, decizia 392 din 2017 şi decizia 650 din 2019. Deciziile CCR trebuie despărţite în concluziile din dispozitiv şi considerente. Dispozitivul deciziilor CCR trebuie urmat ad litteram. Nicio decizie a Curţii Constituţionale nu stabileşte cu termeni imperativi că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională dacă are un prag. Deciziile CCR resping excepţiile de neconstituţionalitate pe motiv că nu există prag.

Dispozitivele deciziilor CCR 405, 392, 650, 515, 741 – toate spun că excepţia este respinsă. Cu alte cuvinte, infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională dacă nu are prag. Verdictul CCR a fost că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională chiar dacă nu are prag valoric. De aceea noi am făcut proiectul fără prag. În considerentele deciziei 405, CCR îşi manifestă rezerva că intenţia Legiuitorului a fost să legifereze abuzul în serviciu fără prag.

Raportul Comisiei de la Veneţia examinează doar segmentul abuzului în serviciu consacrat miniştrilor. Comisia de la Veneţia spune că în cazul unor miniştrii trebuie să avem în vedere un anumit tip de abordare a abuzului în serviciu. În mai bine de 100 de ani de reglementări, infracţiunea de abuz în serviciu a rămas în linii mari aceeaşi.

Legiuitorul dacă voia să-şi schimbe intenţia cu privire la infracţiunea aceasta, o făcea în această sută de ani. Deciziile CCR stabilesc în dispozitiv fără echivoc că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională chiar dacă n-are un prag. Discuţiile teoretice ale CCR legate de prag s-au făcut în considerentele deciziilor. A doua decizie CCR vorbeşte de o dificultate în aplicarea legii în absenţa unui prag.

CCR ridică o problemă, dar aceasta nu afectează deloc dispozitivul deciziei CCR care spune că infracţiunea e constituţională chiar şi fără prag. În altă decizie, CCR spune că dacă Legiuitorul îşi pune problema unui prag, este obligaţia lui să o facă iar pragul nu trebuie să fie derizoriu. Nicio decizie a CCR nu stabileşte în dispozitiv obligativitatea unui prag la abuzul în serviciu. Există mai multe decizii CCR care dezbat problema, sugerează că ar trebui să existe un prag şi spune că Legiuitorul are obligaţia stabilirii lui.

Concluzia este că un proiect de lege, elaborat de MJ în acord cu deciziile CCR, ar fi trebuit să fie fără prag. Coaliţia a procedat corect când a aprobat acest proiect în vara 2022. Un proiect de lege cu un prag care să nu fie derizoriu sau unul fără prag este de asemenea constituţional.

Formula cu prag este constituţională dacă pragul nu este derizoriu, dar şi formula fără prag este constituţională. Curtea Constituţională a fost generoasă, a deschis plaja de opţiuni pentru Legiuitor”, a mai precizat Cătălin Predoiu.