El a precizat, însă, că nu există garanţia ridicării MCV prin adoptarea Legilor Justiţiei, neexistând o astfel de abordare în cadrul Guvernului de la București.
„Nu există o astfel de abordare între Guvernul României şi Comisia Europeană. Există un raport pe care noi ni l-am asumat în cadrul MCV, odată cu aderarea României la UE. România şi-a asumat acest mecanism. În cadrul acestui raport, sunt o serie de obiective asumate de Guvern şi aprobate de Parlament, de dumneavoastră, repet, aprobate de Parlament. Guvernul este obligat să le urmărească.
Am menţionat doar două dintre ele – încheierea MCV şi rămânerea pe mecanismul Rule of Law – ca toate statele membre ale UE, şi aderarea la Spaţiul Schengen: sunt obiective fundamentale de ţară. Deci, Guvernul doreşte să le îndeplinească; nu ne cere nimeni, într-un fel sau altul ce să facem, este strategia Guvernului şi a Parlamentului, sub mandatul căruia lucrează Guvernul, să atingă aceste obiective. Din această strategie decurge procesul legislativ pe care dumneavoastră îl desfăşuraţi”, a declarat, joi seară, Cătălin Predoiu.
România trebuie să facă progrese în cadrul MCV pentru a putea adera la Spațiul Schengen
Potrivit spuselor sale, este important ca Guvernul de la București să adopte Legile Justiţiei înainte de avizul Comisiei de la Veneţia pentru ca România să poată adera la Spaţiul Schengen, aderare care depinde de progresele făcute în cadrul MCV, mecanism care cere adoptarea Legilor Justiţiei.
În prezent, Cătălin Predoiu nu înţelege de ce se pleacă de la premisa că următorul aviz al Comisiei de la Veneţia va fi nefavorabil şi respinge ideea potrivit căreia Guvernul de la București se grăbeşte sau face ceva pe ascuns, fără ştirea Comisiei Europene.
„Cererea pe procedură de amânare a fost motivată de aşteptarea avizului Comsiei de la Veneţia şi, de aceea, ca reprezentant al Guvernului, sunt obligat încă o dată să explic de ce pentru Guvern este importantă adoptarea acestor trei proiecte de lege în toamna acestui an – pentru că Guvernul are un obiectiv esenţial, care înseamnă aderarea la spaţiul Schengen şi, după cum este bine cunoscut de toată lumea, acest obiectiv este pus în legătură de unele state membre de progresele în cadrul MCV, iar în cadrul MCV, unul dintre obiective este adoptarea Legilor Justiţiei.
Trebuie, deci, să adoptăm aceste legi, în toamna acestui an. Asta nu înseamnă că dezbaterile nu au avut loc substanţial, cum cred că s-a putut vedea de la şedinţă la şedinţă, nu înseamnă că nu s-au primit amendamente, că nu s-a făcut o muncă ”pe brânci”, zi şi noapte, şi la minister, şi aici, în Comisie, şi la Parlament, şi la Guvern, la instituţiile care au fost interesate din sistemul judiciar – sunt de faţă aici, sunt echipe care au lucrat permanent – nu înseamnă că fiecare articol nu a fost luat şi întors pe toate feţele şi nu înseamnă că nu s-a făcut o muncă serioasă aici, pe de o parte”, a explicat ministrul Justiției.
Indiferent de soarta MCV, vom avea un mecanism Rule of Law
Dacă, totuşi, există recomandări ale Comisiei de la Veneţia, „nu înseamnă că neapărat ele trebuie să fie urmate de modificări legislative, nu ştim cum ar arăta aceste avize şi aceste recomandări”, a spus el.
„Dar, s-a făcut paralelă cu SIIJ – acolo recomandarea este să se urmărească punerea în aplicare a noilor competenţe după desfiinţarea SIIJ, ceea ce se şi face. Chiar deunăzi am avut o discuţie, acum câteva minute, din nou, repetat, cu doamna procuror general despre faptul că trebuie să urmărim în continuare aplicarea legii care a desfiinţat SIIJ şi a instalat noile competenţe şi faptul că avem un contact permanent cu Comisia Europeană pe această zonă – acela este, în realitate, nivelul de cooperare şi de discuţie.
Indiferent de soarta MCV, noi vom avea, ca toate statele membre ale UE, un mecanism Rule of Law la dispoziţie, în cadrul căruia, tot prin cooperare, să aducem ajustările necesare legislaţiei sau aplicării legislaţiei, prin reglementare de ordin inferior, „soft law” cum se spune.
Deci, nu ştiu de ce trebuie văzut acest proces, o dată, ca fiind unul total defavorabil proiectelor de lege – s-ar putea să fie un aviz care să spună „e în regulă, cu tot ce aţi legiferat”, sau s-ar putea să fie un aviz care să spună „e în regulă, dar credem că aţi mai putea să reflectaţi la una sau alta dintre soluţii”, neavând un termen final în decembrie, este un proces continuu – în toate statele membre există acest proces”, a adăugat Cătălin Predoiu.
Referitor la Raportul Rule of Law, scos în această vară de Comisia Europeană, el a spus că are tot felul de recomandări în legătură cu domeniile legislaţiei, de la justiţie până la libertatea presei, în toate statele membre.
„Deci, haideţi să privim lucrurile în raport cu realitatea şi nu în raport cu o paradigmă care e construită astfel încât să pară cumva că guvernul se grăbeşte, că face ceva pe ascuns, că face ceva fără ştirea Comisiei Europene, nici vorbă de aşa ceva – inclusiv ieri am avut consultări cu Comisia Europeană – e un proces continuu, făcut transparent, după toate regulile, şi pe care sunt convins că Parlamentul o să îl ducă la bun sfârşit”, a precizat Cătălin Predoiu, potrivit unui comunicat de presă.
