Predoiu, despre intrarea României în Schengen
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat vineri că, în contextul intrării României în Schengen cu frontierele maritime, călătoriile pe mare sunt acum considerate ca desfășurându-se în interiorul țării, iar portul Constanța devine astfel „mult mai atractiv”.
Cătălin Predoiu a menționat la DC News TV că intrarea României în Spațiul Schengen cu frontierele maritime înseamnă că excursiile pe mare din România către unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și spațiul Schengen sunt percepute ca și călătorii în interiorul țării.
„(Sea Schengen – n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul naţional”, a spus Predoiu la DC News TV.
Controalele sunt simplificate
În această situație, ministrul a clarificat că nu se renunță la controale, ci acestea sunt simplificate.
Ministrul de Interne a indicat că aceste controale sunt simplificate. Asta nu va înseamnă că nu vor mai exista controale vamale sau fiscale și altele asemenea.
„Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe.
Dar e un avantaj pentru că într-adevăr Portul Constanţa, cum a subliniat şi primul-ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina”, a arătat ministrul de Interne.
Intrarea în Schengen, un pas politic semnificativ
Ministrul a afirmat că țara este acum stat membru al Schengen și a explicat importanța acestui statut.
El a menționat că, deși această schimbare nu aduce triumfuri spectaculoase în plan practic, consideră că din punct de vedere politic, este un pas semnificativ.
Ministrul a subliniat că este important ca țara să aibă un profil corespunzător. Trecerea la acest nou statut reprezintă un progres.
El a menționat că vede acest dosar ca pe o sarcină de serviciu și nu dorește să-l instrumentalizeze politic.
„Suntem statut de ţară membră Schengen. (…) Votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ştampila Schengen, trebuie să schimbăm toate ştampilele la frontieră, vor fi un anumit tip de ştampile, avem ştampilele Schengen. O să spuneţi că nu înseamnă nimic. (…) Înseamnă, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decât dacă vrei tu. Dacă îţi faci treaba şi performezi, nimeni nu mai poate în acest moment să spună: nu mai eşti membru în Schengen, ceea ce e important, e important ca profil de ţară, e important că s-a marcat un pas înainte.
(…) Deci simplul fapt că am trecut de la un statut la altul, cred că, din punct de vedere politic, acest lucru este cel mai relevant. Cum din punct de vedere practic, eu sunt de acord, nu este un triumf senzaţional, nici nu am luat lucrurile în acest fel, nici nu doresc să le prezint în acest fel, nu am văzut acest dosar decât ca pe o sarcină de serviciu, aşa o văd şi acum, în continuare, pentru că ea continuă.
Nu doresc să o instrumentalizez politic în niciun fel, nici în plan personal, nici în plan, eu ştiu, instituţional, ci pur şi simplu ceea ce îmi doresc în acest moment, dincolo de continuarea cu succes a operaţiunii, ceea ce îmi doresc este să înţelegem corect şi deplin acest subiect”, a adăugat ministrul.
Cum și-a schimbat Austria părerea?
În momentul în care a fost întrebat cum Austria și-a schimbat opinia, Cătălin Predoiu a precizat că această modificare a avut loc gradual.
De asemenea, el a subliniat că Austria nu este o țară care să fie supusă presiunilor. Este una care poate fi convinsă prin argumente.
„Un moment important a fost într-adevăr la Brdo, se cheamă localitatea de lângă Ljubljana, din Slovenia, unde am avut două bilaterale, una cu ministrul bulgar şi una cu ministrul Karner, cu ministrul Kalin Stoianov din Bulgaria şi ministrul Gerhard Karner din Austria şi apoi am avut o trilaterală, în care, din nou, Austria şi-a explicat poziţia şi pentru prima dată oficial a spus da, suntem deschişi pentru ceea ce se cheamă Air-Schengen.
Nota bene: noi niciodată n-am renunţat la a discuta toate cele trei frontiere, dar ne-am adaptat la situaţia din teren. Şi acolo a fost, într-adevăr, un moment destul de tensionat care a fost depăşit la un moment dat şi noi am propus imediat şi introducerea în discuţie şi a frontierei maritime.
Nu s-a dat un răspuns pe loc, dar s-a declarat că e deschisă partea austriacă, pentru a discuta acest subiect, sub rezerva unor verificări tehnice. Însă trebuie să spun că ăsta e adevărul istoric până la urmă, ministrul Karner a fost foarte ferm atunci, a spus: nu, nu am mandat şi în acest an nu vom avea mandat pentru frontiera terestră.
Era categoric că nu se poate atinge acest obiectiv acum, dar noi am pus problema unei garanţii de a discuta în 2024 şi de a evalua serios această situaţie”, a precizat ministrul de Interne.
Când intră România complet în Schengen?
Întrebat dacă ar trebui ca românii să se aștepte la o aderare completă în acest an, el a declarat că nu își asumă riscul de a furniza o dată precisă.
„Eu nu mă hazardez să avansez o dată, nu mă hazardez să avansez un rezultat nici pentru rezultatul ăsta realizat în urmă cu câteva zile. (…) Este un dosar care ţine de extrem de mulţi factori care nu sunt în puterea ta. (…) Adică ţine de faptul că fiecare ţară are propriile interese pe care le va evalua foarte serios, ţine de un context migrator care poate evolua, ţine, din păcate, şi de contexte de securitate.
Vedem ce se întâmplă în regiune, ce se întâmplă (…) în Orient. Vedem provocările pe terorism care apar. (…) Ce este automat este discuţia în sine (…). Deci, în mod serios, statele trebuie să se aşeze şi Comisia Europeană trebuie să se aşeze în 2024 la masă, să discute despre intrarea noastră pe frontiera terestră. Trebuie să facem această discuţie”, a adăugat Cătălin Predoiu.
