Klaus Iohannis a folosit un termen care a pus pe toată lumea pe gânduri. Președintele a menționat că negociază cu Ursula von der Leyen, cu cancelarul Austriei și premierul Bulgariei, fiecare însoțit de "șerpașii săi". Ministrul Cătălin Predoiu a încercat să ofere o explicație la vorbele rostite de șeful statului.
Klaus Iohannis a provocat o dezbatere intensă după ce a folosit termenul de „șerpașii săi”. Cătălin Predoiu a fost întrebat despre acest aspect, într-un interviu recent.
Ministrului Afacerilor Interne i s-a adus în vedere că termenul „șerpași” face referire la cărătorii de bagaje pentru alpiniștii care încercau să escaladeze Himalaya. Întrebarea adresată, în această situație, este dacă noi suntem percepuți ca fiind doar „șerpași” de către șeful statului.
Cătălin Predoiu a explicat ce înseamnă șerpaşi
Cătălin Predoiu a explicat că în trecut, diplomația funcționa în cadrul unor structuri rigide, inclusiv la nivelul central al Ministerului Afacerilor Externe și al ministerelor de externe din diverse țări. În cadrul acestora erau implicate oficiile diplomatice, ambasadele, consulatele etc. Odată cu avansul globalizării, ritmul afacerilor internaționale s-a accelerat dramatic.
Astfel, ceea ce în prezent pare a fi obișnuit, în trecut era considerat un aspect nou și neobișnuit, odată cu extinderea globalizării pe plan mondial.
Ce înseamnă în limba engleză termenul de diplomat sherpa
Cătălin Predoiu a spus că abordarea clasică în diplomație nu mai putea să țină pasul cu această dinamică. Astfel, s-a impus practica creării unor diplomați care nu erau fixați la o anumită ambasadă sau la centrala ministerului. Ei colaborau cu structurile deja existente. A
cești diplomați călătoreau rapid dintr-un loc în altul. Ei fie însoțeau lideri politici de rang înalt, fie pe baza mandatelor primite, lucrau singuri între ambasade, între ministere sau călătorind dintr-o țară în alta. Aveau mandate extrem de specifice, legate de anumite tipuri de acorduri, proiecte sau conflicte.
„A fost asociat acest termen, este un argou internațional. În limba engleză, termenul de sherpa, diplomat sherpa, făcându-se o paralelă cu alpiniștii care atacă și încearcă să cucerească cele mai înalte vârfuri din Himalaya și care sunt ajutați de foarte mulți oameni, care se cheamă sherpa și fără de care nu pot ajunge acolo, pentru că nu poți să te duci doar tu pe vârful muntelui, cu un toiag și ai ajuns acolo.
Ai nevoie de aprovizionări, de resurse, de logistică, de medicamente, de tot felul, de lucruri. Nu poți nici să le cari singur, că se întind pe zeci de metri convoaiele cu astfel de aprovizionari, dintr-o tabără în alta, alpinistul când ajunge acolo…”, a spus Cătălin Predoiu, la dcnewstv.
Legătura dintre alpiniști și expresia folosită de Klaus Iohannis
Cătălin Predoiu a făcut referire la modul în care acești alpiniști ajung în vârf. El lasă în urmă o serie de baze. Apoi, când ajung în vârf, nimeni nu știe cine va fi cel care va ataca cu adevărat vârful.
Ministrul a explicat că de obicei, în timpul ascensiunii finale, 3-4 alpiniști urcă. Însă, nu este niciodată clar cine va fi cel care va ataca vârful. Motivul este că în seara dinaintea ascensiunii finale, unul dintre alpiniști ar putea fi rănit, altul obosit sau un altul ar putea fi răcit.
„E o echipă. Termenul de echipă e cheia aici. Bun, deci luați termenul sherpa în sensul lui corect de echipier, de om care ajută la încheierea negocierilor, este un termen important”, a comentat acesta.
Președintele României nu a folosit expresia în sens peiorativ
Prin urmare, el a explicat că luând termenul „sherpa” în sensul său corect de membru al echipei, de persoană care ajută la finalizarea negocierilor, acest termen este extrem de important. El a considerat că atunci când președintele s-a referit la acest termen, nu a folosit un ton peiorativ, ci dimpotrivă.
Klaus Iohannis ar fi folosit o interpretare corectă și adecvată în contextul argoului internațional, referindu-se la persoanele implicate în negocieri.