Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a realizat un documentar intitulat „Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977”, iar datele prezentate sunt sumbre.

Potrivit sursei citate, în cazul unui cutremur vrâncean major, care ar putea avea o magnitudine de până la 8,1 Mw, Bucureștiul ar putea înregistra zeci de mii de victime, într-un scenariu nocturn.

Documentarul a fost realizat de INCDFP, împreună cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), Rezistenţa Urbană şi Asociaţia Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri (AICPS).

Dragoş Toma-Dănilă, cercetător ştiinţific în cadrul INCDFP,  susține că în ziua de astăzi este suficient să vedem starea clădirilor vechi, multe de patrimoniu, din Bucureşti, dar şi din alte oraşe precum Buzău, Focşani, Iaşi, Brăila, Constanţa sau Craiova, pentru a înţelege cât de mare este problema vulnerabilităţii seismice.

Mai exact, expertul susține că sunt foarte puține clădiri care au fost expertizate individual în ultimii 30 de ani şi încadrate în clase de risc seismic, conform celor mai recente reglementări tehnice şi mai puţine fiind consolidate.

Câte clădiri din București sunt sigure?

În același timp, conform listei Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București se află la momentul actual 963 de clădiri încadrate în clase de risc seismic, din care 363 în clasa I de risc seismic.

Pe de altă parte, 157 dintre acestea se află în categoria evidenţiată ca fiind foarte vulnerabile în 1977, clădiri cu cel puţin cinci nivele, construite înainte de 1941. În aceași timp, alte 1.533 sunt încadrate în categorii de urgenţă, conform P100-92 din 1992 – acestea fiind de regulă clădiri care s-ar încadra la clasa I sau II de risc seismic.

Sursa citată mai arată că pe lângă acestea, sunt şi mai multe clădiri vulnerabile care nu au fost expertizate, după cum arată şi datele recensămintelor. De asemenea, conform Recensământului din 2011, în Bucureşti se aflau cel puţin 31.430 de clădiri rezidenţiale construite înainte de 1946, din care 294 având mai mult de patru etaje şi cel puţin 26.349 construite între 1946 şi 1960, din care 237 având mai mult de patru etaje.

Pe de altă parte, documentarul realizat mai arată că nu toate clădirile se vor prăbuși în cazul unui astfel de cutremur, însă pagubele directe vor fi, cel puţin în Bucureşti, conform estimărilor recente, mai mari decât în 1977, pentru un cutremur similar ca parametri, ele putând fi de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii în ce priveşte numărul de victime pentru un scenariu nocturn.

Sursa citată mai menționează și proiectul RO-RISK, coordonat de IGSU, care are ca responsabili în calculul hazardului şi riscului seismic INCDPP, URBAN-INCERC şi UTCB și care a evidenţiat în 2017 faptul că din cele zece hazarde principale analizate la nivel naţional cutremurul poate avea cel mai mare impact în ceea ce priveşte pagubele.

Cel mai sumbru scenariu pentru București

Datele mai arată că cel mai periculos este un cutremur cu magnitudine mai mare din zona Vrancea, care poate afecta mai mult de 50% din teritoriul României, în special zona Moldovei, Munteniei, dar şi Oltenia, relevă documentarul.

Scenariile RO-RISK, sunt de asemenea sumbre și au fost incluse recent în ediţia a doua a Concepţiei Naţionale de răspuns post-seism, document care stă la baza pregătirii eficiente în intervenţie.

În ceea ce privește restul problemelor societăţii actuale, care constituie factori adiţionali ce prefigurează un dezastru şi mai mare, acestea sunt: modificările neautorizate aduse apartamentelor, care pot afecta structura de rezistenţă şi răspunsul structurii la cutremur; blocajele tipice din trafic, datorate numărului mare de maşini; infrastructura deficitară, inclusiv spitalicească; coordonarea dificilă a entităţilor publice şi private; numărul redus al forţelor de intervenţie şi revenire la starea de normalitate; educaţia necorespunzătoare a populaţiei în ce priveşte reacţia la cutremur sau vulnerabilitatea socio-economică, evidenţiază documentarul.

Amintim faptul că, în urmă cu 45 de ani, la data de 4 martie 1977, la ora 21,21 într-o seară de vineri, un cutremur cu o magnitudine Mw de 7,4 a avut loc în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km.

Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României. Mai exact, la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, dintre care 1.424 erau din Bucureşti. Pe de altă parte, 11.321 de persoane au fost rănite, o mare parte dintre acestea, adică 7.598 erau tot din Bucureşti. 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în capitală. 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.