De la incendii de vegetație și inundații devastatoare până la temperaturi record ale ultimilor ani, devine tot mai clar că omenirea a ajuns în punctul în care trebuie să salveze ce se mai poate, cât mai e timp, scrie Progressive într-o analiză.
Chiar înainte de publicarea primului raport al Grupului Interguvernamental al Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice din 1990, oamenii de știință au avertizat că, fără o acțiune globală pentru reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon, am putea trece, de la o situație climatică periculoasă, la una catastrofală.
Vara trecută și vara acestui an au confirmat: am intrat în acea fază catastrofală. În câțiva ani, vom trece peste încălzirea cu 1,5 grade Celsius a planetei, pe care guvernele s-au angajat să o prevină la Summitul Climatic de la Paris, din 2015, scrie Progressive.
Semnal de alarmă ignorat
Oceanul, motor natural al climei și vremii, se încălzește mai repede decât au prezis chiar și cele mai sofisticate modele climatice. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA estimează că jumătate din oceanele lumii ar putea experimenta „valuri de căldură marine” până în septembrie 2023.
De la incendiile de vegetație din Canada din această vară, care au pus în pericol coasta de est și toate mega-incendiile pe care le-a experimentat Occidentul, până la valurile de căldură și inundațiile din China, India și Japonia și la cele mai fierbinți zile înregistrate vreodată pe planetă (cel puțin în istoria omenirii) pe 3, 4 și 5 iulie, semnalul climatic a devenit un semnal de alarmă. Dar, ca și în cazul topirii gheții arctice, prea multe corporații și guverne ignoră acest semnal de alarmă, continuând să foreze pentru petrol în apele mărilor sau să exploateze adâncurile oceanelor.
Mobilizare globală a resurselor
Civilizația, care a apărut și a crescut în ultimii 10.000 de ani datorită condițiilor climatice temperate, care au permis dezvoltarea agriculturii, este acum amenințată în moduri necunoscute. În ultimul secol, umanitatea a scăpat de două amenințări existențiale: fascismul și pericolul nuclear. Astăzi, amenințările legate de schimbările climatice și criza extincției sunt departe de a fi abordate în mod adecvat.
Având în vedere că populația umană a explodat, de la trei la opt miliarde, înlocuind fauna sălbatică într-un ritm nemaivăzut în șaizeci de milioane de ani, 96% dintre mamiferele rămase astăzi sunt fie oameni, fie animalele pe care ei le cresc. În acest moment al Antropocenului, trebuie să începem să ne gândim la triaj, salvând ce se mai poate și sperând că avertismentele cercetătorilor privind eliberarea de metan din ocean și dezghețarea permafrostului, nu supraalimentează încălzirea planetară și extincția în masă. Ceea ce avem nevoie astăzi este o mobilizare globală a resurselor, așa cum s-a întâmplat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În acest moment al Antropocenului, trebuie să începem să ne gândim la triaj – salvând tot ce mai putem și sperând că eliberarea de metan din ocean și dezghețarea permafrostului, nu supraalimentează încălzirea planetară și extincția în masă.
Deși numărul deceselor provocate de schimbările climatice continuă să crească (un nou studiu spune că 60.000 de oameni au murit din cauza căldurii în Uniunea Europeană, anul trecut), cel mai bun plan actual pentru o acțiune serioasă împotriva schimbărilor climatice este o lucrare science fiction, ”Ministerul pentru viitor” scrisă de Kim Stanley Robinson. Cartea conturează o transformare completă a economiei globale într-un sistem mai just și mai echitabil în care eco-restaurarea devine sarcina principală a umanității, o viziune care va depinde de noi să o realizăm.