Circa 90.000 de români beneficiază de pensii comunitare. Circa 40% dintre aceștia sunt stabiliți în străinătate, autoritățile române exportându-le pensiile.
Aproximativ 90.000 de români primesc, în prezent, pensii comunitare, adică drepturi bănești cumulate din mai multe state europene în care au lucrat legal și au cotizat la sistemul public de pensii. Dintre acestea, aproape 36.000 de pensii sunt exportate în afara țării, fiind plătite din bugetul național către cetățenii români stabiliți în alte state europene.
Conform cifrelor oficiale centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și transmise la solicitarea revistei Capital, majoritatea românilor care primesc pensii comunitare cumulează venituri din România și Germania. Este vorba de 46.430 persoane care au avut stagii de cotizare la sistemul de pensii din ambele țări. Asta nu înseamnă, însă, că acele persoane locuiesc în Germania, ele având dreptul de a alege unde să primească drepturile bănești.
Ungaria, Italia și Spania, în topul destinațiilor de muncă pentru români
Pe locul al doilea în clasamentul țărilor către care România cotizează drepturi de pensii destinate românilor se află vecina noastră Ungaria, cu 13.681 conaționali care primesc pensii comunitare. Urmează, pe poziția a treia, Italia, o importantă țară de destinație pentru numeroși lucrători români încă de dinainte de aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, dar mai ales după 2007, cu peste 10.000 persoane. Italia este urmată imediat de o altă destinație preferată pentru muncă de către români, Spania, cu aproape 7.500 persoane, conform cifrelor CNPP.
Alte țări în care au lucrat numeroși români și de unde primesc pensii sunt Austria (peste 4.700 persoane), Franța (circa 1.500 persoane, Suedia (peste 1.400 români) și Grecia (aproximativ 1.300 persoane).
Aproape 36.000 de pensii, la export
Până în prezent, „un număr de 94.458 persoane au depus/transmis cereri de acordare de drepturi de pensie comunitară și 15.509 persoane au solicitat confirmarea stagiului de cotizare din România“, au precizat, pentru Capital, reprezentanții Casei de Pensii. Potrivit acestora, beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele teritoriale de pensii care nu au domiciliul în România pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi.
Pensiile pentru românii care au domiciliul stabil în străinătate sunt plătite în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit. „Astfel, sunt achitate 35.794 de prestații persoanelor care își au domiciliul pe teritoriul unor state membre ale Uniunii Europene și care au optat pentru plata acestora prin intermediul Citi Bank“, CNPP făcând exportul pensiilor exclusiv prin intermediul acestei bănci, ne-au precizat reprezentanții instituției.
Pași pentru obținerea pensiei comunitare
Având în vedere că numărul persoanelor care solicită acordarea de pensii comunitare este și va fi în creștere, vă prezentăm pașii pe care trebuie să-i urmeze pentru a obține cea mai avantajoasă pensie un român care a muncit legal atât în România, cât și în străinătate.
Oficialii Casei de Pensii afirmă că persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât conform legislației românești, cât și conform legislației celorlalte state membre implicate.
Pensia se calculează proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat implicat. Altfel spus, fiecare stat acordă câte o pensie, proporțional cu stagiul de cotizare realizat. Instituția responsabilă din fiecare stat membru face un dublu calcul: unul al pensiei naționale și un calcul al pensiei comunitare. Solicitantul va beneficia de pensia cea mai mare care rezultă din aceste calcule. Cererea pentru obținerea drepturilor de pensie comunitară se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă. Persoanele care locuiesc în România trebuie să depună cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu. Românii stabiliți într-un alt stat european depun cererea la instituția de asigurări sociale de la locul șederii permanente. Această instituție face toate demersurile către autoritățile române, astfel încât persoana nu trebuie să se deplaseze în România.
Cererea trebuie însoțită de acte din care să rezulte perioadele de activitate în România (carnetul de muncă sau adeverințe eliberate de foștii angajatori pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001). De asemenea, dosarul mai trebuie să conțină: formularul de cerere E 202, formularul E 207, o declaraţie pe propria răspundere, o copie după actul de identitate românesc (dacă se deţine dublă cetăţenie sau dacă s-a menţinut cetăţenia română), carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituţiile competenţe din străinătate, livretul militar original sau în copie certificată, diplomă de studii originală sau în copie certificată sau adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora şi formă de învăţământ, precum și o adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul de muncă.
După ce instituțiile statelor membre analizează dosarul, vor emite decizii proprii de admitere sau respingere a cererii de pensionare pe care le vor comunica solicitantului și celorlalte instituții competente. Pensionarul își va primi drepturile bănești fie în România, fie în alt stat UE unde locuiește, caz în care va comunica instituției responsabile din țara respectivă contul bancar unde să fie transferată pensia din România.
35.794– pensii sunt exportate lunar de Casa Națională de Pensii către cetățenii români stabiliți peste hotare în alte state membre ale Uniunii Europene
Reguli pentru calculul pensiilor lucrătorilor migranți
Începând cu 1 ianuarie 2007, de când a devenit membră al UE, România aplică prevederile legislației europene în domeniul securității sociale. Reglementările Parlamentului European și al Consiliului European prevăd cinci principii de bază:
Egalitatea de tratament între cetățenii statelor membre. Atât cetățenii proprii, cât și cei din alte state din UE care se deplasează în interiorul Uniunii pentru a lucra sau a-și stabili domiciliul au aceleași drepturi și aceleași obligații de securitate socială.
Determinarea legislației aplicabile. Astfel, nicio persoană nu trebuie să fie supusă, în același timp, mai multor legislații de securitate socială sau, dimpotrivă, trebuie să facă obiectul cel puțin al unei legislații.
Totalizarea perioadelor de asigurare. Pentru calcularea pensiei unui lucrător migrant, care a activat în mai multe state membre, se iau în considerare atât perioadele de asigurare realizate în propriul stat, cât și perioadele realizate în celelalte state membre. Drepturile sunt calculate de fiecare stat, proporțional cu perioada de asigurare.
Exportul prestațiilor. Lucrătorul migrant are dreptul de a beneficia de prestațiile dobândite în statele în care și-a desfășurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu.
Buna cooperare administrativă. Instituțiile statelor membre trebuie să acționeze ca și cum ar aplica propria legislație al solicitarea instituțiilor altor state membre.
Pensiile mari, moștenirea industriei comuniste
Valoarea pensiilor pe care le primesc românii variază mult de la un județ la altul. Pensionarii care primesc cele mai mari pensii sunt cei din Municipiul București, în condițiile în Capitala este singura zonă din țară care se poate lăuda cu un nivel de trai apropiat de media europeană. Cel mai bine plătiți salariați din țară primesc și cele mai frumoase pensii, după ce se retrag din activitate. Astfel, pensionarii din București primeau o pensie medie de 1.122 lei, în trimestrul al doilea al acestui an, conform cifrelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). La polul opus se află vârstnicii din județul Giurgiu, cu pensii de aproape două ori mai mici: 711 lei/lună. Alte județe unde veniturile medii lunare ale pensionarilor sunt mai mici de 750 lei sunt Botoșani (716 lei), Vrancea (739 lei), Bistrița-Năsăud (741 lei), Vaslui (742 lei) și Călărași (748 lei).
Pensii medii lunare apropiate de valoarea de 1.000 de lei ajung la pensionarii din județele Hunedoara (1.086 lei), Brașov (1.061 lei) și Galați (960 lei). Toate trei județe au un lucru în comun: au fost importante centre industriale înainte de 1989, iar foștii lucrători bine plătiți din uzine și fabrici sunt pensionarii de astăzi.
Cu cât au crescut veniturile pensionarilor
În aproximativ zece ani, ne putem aștepta ca topul județelor cu cele mai mari venituri ale pensionarilor să se modifice. Până atunci, însă, observăm o evoluție uniformă a pensiilor în județele țării. Timp de un an de zile, în trimestrul al doilea al acestui an comparativ cu perioada similară din 2014, pensiile din județe au crescut cu aproximativ 4-5,5%. Singura excepție este județul Maramureș, unde pensia a scăzut cu un leu.
Pensia medie la nivelul întregii țări, în perioada aprilie-iunie 2015, a fost de 886 lei, conform datelor Ministerului Muncii.