Proporția fondurilor destinate ONG-urilor se situează în jurul a 1,51% din PIB-ul României. Numai la sfârșitul anului 2022, veniturile totale ale organizațiilor neguvernamentale au însumat peste 21 de miliarde de lei.
1,51% PIB este destinat ONG-urilor
Proporția fondurilor destinate ONG-urilor se situează în jurul valorii de 1,51% din PIB, potrivit studiului „România 2024: Evaluarea Sectorului Non-Guvernamental și Perspectivele Sale”, efectuat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Numai la sfârșitul anului 2022, veniturile totale ale organizațiilor neguvernamentale au însumat peste 21 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 1,51% din Produsul Intern Brut al României. Această cifră evidențiază o ușoară scădere în comparație cu nivelul din anul 2015 (1,59%).
Cum obțin bani ONG-urile?
ONG-urile se finanțează din surse publice și surse private, precum și din donații sau sponsorizări, mai puțin din comercializarea bunurilor și serviciilor. Aproximativ 11% dintre ONG-uri înregistrează venituri din activități economice. Ele acoperă până la 18% din totalul veniturilor sectorului. În anul 2023, cele mai comune surse de venit au fost direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit, sponsorizările și donațiile individuale. 2,4 milioane de persoane au solicitat direcționarea a 375 milioane de lei prin mecanismul de 3,5%, beneficiind 30.200 de organizații. 88.544 de companii au sponsorizat sectorul cu 2.468 milioane de lei.
În comparație cu perioada anilor 2020-2021, veniturile sectorului au înregistrat o creștere. Au scăzut față de nivelul din anul 2019. În comparație cu anul 2015, veniturile ONG-urilor au fost aproape duble. Aproximativ 26% dintre organizații nu au înregistrat niciun venit în anul 2022. Majoritatea lor (54%) au raportat venituri sub 40.000 de lei sau sub 200.000 de lei. Numai 20% dintre organizațiile care au depus bilanț contabil în anul 2022 au înregistrat venituri de peste 200.000 de lei.
78% dintre participanții la studiu au indicat că, în ultimii trei ani, au fost obligați să selecteze beneficiarii programelor din lipsa resurselor necesare. În ultimii ani, problemele legate de precaritatea sau insuficiența resurselor au fost amplificate de amenințări globale, cum ar fi pandemia provocată de coronavirus și recesiunea economică.
„Având în vedere că o parte din măsurile care au avut o contribuție semnificativă pentru creșterea sectorului ONG au fost restricționate începând cu ianuarie 2024, precaritatea acestui sector va fi și mai vizibilă.
Mai exact, redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit va fi aplicabilă exclusiv veniturilor din salarii și asimilate salariilor (eliminate și veniturile din străinătate), iar facilitatea fiscală privind sponsorizarea a fost eliminată pentru microîntreprinderi”, a explicat Ștefania Andersen, director operațional al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile.
ONG-urile care dispun de angajați sunt o minoritate
ONG-urile care dispun de angajați sunt o minoritate. Potrivit Barometrului Liderilor ONG 2023 (BLO 2023), cei mai mulți angajați din ONG-uri au sub 44 de ani. Femeile sunt predominante în majoritatea domeniilor ONG-urilor. Majoritatea angajaților au absolvit studii universitare de masterat sau doctorat. Aproximativ 39% dintre angajați și voluntari raportează un nivel moderat de burnout.
Conform studiului „România 2024: Evaluarea Sectorului Non-Guvernamental și Perspectivele Sale”, peste 80% dintre angajații din acest domeniu exprimă satisfacție și mulțumire față de viața lor. Peste 60% sunt mulțumiți de nivelul veniturilor lor. Mai mult de 70% dintre respondenți și-ar dori să-și continue cariera în cadrul ONG-ului în care sunt angajați sau voluntari.
Ce salarii au cei din ONG-uri?
În comparație cu salariul mediu net lunar, angajații din ONG-uri se află la un nivel inferior. Între anii 2006 și 2012, salariile din ONG-uri depășeau mediile naționale. Creșterea economică ulterioară a condus la salarii medii practic egale cu media națională în anul 2013, mai mici în perioada anilor 2014-2015. Începând cu anul 2016, salariile din ONG-uri au fost cu aproximativ 1/6 până la 1/5 mai mici decât salariul mediu net național. Diferențele între domenii nu sunt semnificative. Există trei domenii care raportează constant salarii mai mici: sport, social/caritabil și cultură/artă.
Circa 27% dintre participanți lucrează 40 de ore pe săptămână. 54% lucrează mai puțin de 40 de ore. Peste jumătate dintre angajații din sector au două sau mai multe locuri de muncă, având în vedere natura activităților desfășurate și faptul că majoritatea organizațiilor operează pe baza unor proiecte.
Circa 60% dintre angajați declară că lucrează și în afara sectorului ONG, ceea ce implică un număr mare de ore lucrate zilnic/săptămânal și salarii mici, fapt ce îi predispune pe acești angajați la epuizare. Mai mult, 46% dintre aceștia afirmă că resimt un grad ridicat sau foarte ridicat de epuizare, în timp ce 39% raportează un grad moderat de burnout. În ceea ce privește participarea cetățenilor, unul din trei români interacționează cu o organizație non-guvernamentală.