Doar 4,5% dintre bărbaţii români deveniţi părinţi aleg să rămână în concediu de creştere a copilului, în timp ce 42% dintre mamele românce optează pentru concediul de creştere a copilului cu durată de doi ani, chiar dacă indemnizaţia acordată de stat în acest caz este de maxim 1.200 lei, conform analizei realizate de o companie de resurse umane, citată de Agerpres.
Datele arată că, în fiecare an, din totalul angajatelor din România, 2,5% rămân, în medie, însărcinate. Dintre acestea, 42% optează pentru concediu de creştere a copilului de doi ani, restul de 58% alegând varianta de un an, potrivit analizei Smartree.
Indemnizaţia de creştere a copilului reprezintă 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar în limita maximă de 3.400 lei în cazul concediului pentru creşterea copilului de până la un an (3 ani în cazul copilului cu handicap) şi 1.200 lei în cazul concediului de până la doi ani.
'Intrarea în concediul de creştere a copilului şi primirea indemnizaţiei nu depind de vechimea pe care părintele o are la cel mai recent angajator al său. Atât timp cât condiţia de realizare de venituri în ultimele 12 luni este îndeplinită, părintele care optează pentru acest concediu va beneficia de indemnizaţie', spune Raluca Peneş, HR coordonator Smartree.
În cele mai multe cazuri în care tatăl alege să stea acasă cu nou-născutul, mama este cea care are venitul mai mare sau nu îşi doreşte o pauză în carieră. Există însă şi alte situaţii, în care tatăl poate beneficia de avantaje dacă optează pentru concediu de creştere a copilului.
'Spre exemplu, dacă un salariat lucrează cu jumătate de normă, este plătit cu salariul minim pe economie, iar indemnizaţia primită de minimum 600 de lei este mai mare decât salariul. Sau o persoană care se teme pentru siguranţa jobului îşi poate asigura locul de muncă pentru cel puţin doi ani şi jumătate după naşterea copilului, deoarece angajatorul are interdicţie de concediere', menţionează Raluca Peneş.
Legislaţia din România protejează părinţii care se întorc din concediul de creştere a copilului, în sensul că angajatorii au interdicţie de la concediere în două cazuri – în perioada în care angajatul primeşte stimulent de inserţie şi în decurs de 6 luni după revenirea definitivă a părintelui la serviciu, la finalizarea perioadei de concediu.
Circa 95% dintre persoanele care revin din concediu îşi reiau activitatea. Există şi situaţia în care salariaţii care au fost în concediu de creştere copil aleg să nu se întoarcă la locul de muncă iniţial şi să opteze pentru un alt job.
Analiza a luat în considerare perioada 2012-2014 şi a inclus 3.330 de angajaţi intraţi în concediu de îngrijire a copilului, majoritatea din companii multinaţionale.
Sursa: Agerpres