Sorin Grindeanu: 2024, un an cu progrese semnificative în infrastructura de transport din România

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a făcut o recapitulare a realizărilor importante din domeniul infrastructurii de transport din România în 2024, subliniind faptul că acest an a adus rezultate fără precedent pentru țară.

Printre realizările notabile se numără deschiderea a 197 km de drumuri de mare viteză, inclusiv 100 km din Autostrada A7, și asigurarea conexiunii între A7 și Autostrada A3. De asemenea, a fost finalizată și conectarea Autostrăzii de Centură a Capitalei (A0) cu A2.

Pe lângă infrastructura rutieră, în domeniul feroviar s-a înregistrat un alt progres important: primul tren electric achiziționat în ultimii 35 de ani a fost pus în circulație, parte dintr-o serie de 189 de trenuri noi destinate modernizării transportului feroviar din țară.

În ceea ce privește aeroporturile, Aeroportul Internațional „Traian Vuia” din Timișoara a inaugurat primul terminal Schengen modern, aducând un plus de eficiență și confort călătorilor.

Pentru 2025, ministrul a anunțat obiective ambițioase: deschiderea a peste 200 km de infrastructură rutieră de mare viteză, crearea unor conexiuni directe între Craiova și Constanța, precum și între Bacău și București, și punerea în circulație a unor noi trenuri electrice.

Grindeanu a subliniat că România va continua să investească în modernizarea infrastructurii pentru a asigura un viitor mai bun și mai rapid pentru cetățeni.

Retrospectiva rutieră 2024 de la Asociația Pro Infrastructură

Anul 2024 se încheie cu o realizare notabilă în domeniul infrastructurii rutiere din România, care a înregistrat un record absolut: 194,77 km de autostradă și drum expres inaugurați, o performanță nemaivăzută până acum.

Acest rezultat a fost posibil datorită mobilizării constructorilor, dar și condițiilor favorabile de muncă, cu o perioadă de secetă extremă în lunile iunie-octombrie, care a permis șantierelor să funcționeze 24/24. În total, România are acum 1269,87 km de autostrăzi și drumuri expres aflate în exploatare, un progres semnificativ față de anii anteriori, scriu cei de la Asociația Pro Infrastructură pe Facebook.

Desigur, recordul obținut nu a fost lipsit de provocări și de proiecte care au întâmpinat obstacole. În timp ce unele lucrări au fost finalizate înainte de termen, altele au fost întârziate din diverse motive, cum ar fi problemele birocratice, dificultățile financiare sau întârzierile din partea constructorilor.

De exemplu, pe A1 Sibiu-Pitești, secțiunile 2 și 3 au fost mai mult în stadiul de pregătire, cu lucrări de organizare a șantierului, defrișări și birocrație, fără realizări semnificative pe teren. De asemenea, pe A7, lucrările au fost începând cu primăvara 2024, iar unele segmente, cum ar fi cele de lângă Buzău, au fost realizate cu ritm susținut, dar nu fără dificultăți.

Cel mai mare succes al anului a fost înregistrat de UMB: aproape 100 km inaugurați

În contrast cu aceste întârzieri, antreprenorii de succes au reușit să livreze lucrări importante. Cel mai mare succes al anului a fost înregistrat de UMB, care a inaugurat 97,34 km de drumuri, inclusiv 77,84 km pe A7 (loturile 2, 3 și 4 Buzău-Focșani) și 19,5 km pe DEx12 Colonești-Albota, depășind cu 24% estimările inițiale.

O altă performanță impresionantă a fost realizată de Ozaltin, Strade/Mineralport și Visio, care au inaugurat 17,7 km pe DEx12 Craiova-Balș, un proiect despre care nu se preconiza că va fi finalizat în acest an, dar care a fost deschis la sfârșitul lunii noiembrie.

Printre constructorii care și-au respectat termenii se numără și austriecii de la Strabag, care au finalizat DEx16 lângă Oradea pe 28 martie, în termenul contractual, precum și italienii de la WeBuild, care au reușit să inaugureze 15 km din tronsonul Pitești-Curtea de Argeș, cu 9 luni înainte de termenul stabilit.

La rândul lor, Pizzarotti și Retter, care au avut o performanță notabilă pe A7 între Dumbrava (A3) și Mizil, au reușit să recupereze întârzierea și să inaugureze capătul sudic al autostrăzii în 23 decembrie.

Dezamăgirile anului 2024

Deși au existat realizări importante, nu toate proiectele au fost finalizate conform așteptărilor.

„Avem constructori și la dezamăgiri. Dimex și Con-A nu au putut produce surpriza pe ciotul expres de la Tureni de nici 5 km și vor fi gata abia prin mai-iunie, cu luni bune peste termenul inițial, februarie 2025. E drept, e primul lor contract în liga mare.

Dezamăgiți suntem și de Coni-Trace pe A7 Mizil-Buzău Vest. Sigur, le dădeam doar șanse pur teoretice să termine, deși aveau deadline în octombrie. Departe nu au fost, doar problemele cu tablierul metalic de pe 3 pasaje peste autostradă blocând deschiderea care sperăm să fie cel târziu în martie”, se arată în postarea celor de la Asociația Pro Infrastructură.

În final, compania Aktor este numită „repetentul clasei”. Lucrările la A0 sunt mult întârziate, grecii de la Aktor nereușind să dea în trafic cei 18 km care ar fi legat A1 de A2 prin sudul Capitalei.

Acest proiect, care trebuia finalizat încă din 2023, a rămas un mare dezavantaj al anului 2024, iar Aktor ar putea finaliza lucrările abia în luna mai 2025. Totodată, unele proiecte de drumuri expres, cum ar fi ciotul de la Tureni, au întâmpinat întârzieri semnificative și vor fi gata abia în 2025.

Anul 2024 a adus și progrese semnificative în privința variantelor de ocolire, cu finalizarea unor rute importante precum Timișoara Sud, Arad Est, Târgu Jiu, Sfântu Gheorghe, Bârlad, Beiuș și mini-centurile din jurul Oradei, implementate de Consiliul Județean Bihor.

De asemenea, lucrările la variantele de ocolire de la Biharia, Făgăraș și Zalău sunt aproape de finalizare și se preconizează că vor fi finalizate în 2025. În ceea ce privește proiectele mari, A0 rămâne un subiect de atenție, iar secțiunile rămase nefinalizate vor fi prioritizate în următorii ani.