"Pe lângă victime, seismele au afectat direct încă două miliarde de persoane în cursul acestei perioade", între 2001 şi 2010, subliniază autorii studiului.

Cel mai devastator dintre aceste seisme este cel care a lovit Haiti la 12 ianuarie 2010, cu magnitudinea 7, şi care s-a soldat cu moartea a 316.000 de persoane. Cutremurul care a provocat un tsunami în Oceanul Indian la 26 decembrie 2004, cu magnitudinea 9,1, s-a soldat cu moartea a 227.000 de persoane.

Pe locul al treilea din punctul de vedere al bilanţului victimelor, se află cutremurul de pământ cu magnitudinea 7,9 care a zguduit provincia chineză Sichuan, la 12 mai 2008, cu un bilanţ de 87.500 de morţi.

Dincolo de aceste bilanţuri macabre, studiul The Lancet vizează şi conştientizarea responsabililor politici şi a organismelor de intervenţie că seismele constituie o prioritate în termeni de sănătate publică şi să avertizeze medicii asupra patologiilor pe care le vor avea de tratat în caz de astfel de dezastre.

"Seismele foarte puternice pot provoca un număr de victime cuprins între 1% şi 8% din populaţia de risc", notează publicaţia.

Mortalitatea provocată de seisme intervine în valuri succesive. Mai întâi îşi pierd viaţa locuitorii ucişi instantaneu de prăbuşirea clădirilor, urmată câteva ore mai târziu de moartea răniţilor în urma rănilor interne suferite.

Al treilea val de morţi survine în zilele şi săptămânile care urmează, din rândul răniţilor mai puţin grav, victime ale complicaţiilor şi infecţiilor.

În rândul supravieţuitorilor seismelor, principalele patologii întâlnite sunt legate de lezarea rinichilor, a ficatului sau a splinei, urmate de traumatisme la coloana vertebrală, fracturi şi diverse laceraţii.

Copiii constituie grupul cel cel mai vulnerabil şi reprezintă între 25% şi 53% dintre pacienţi după un seism, relevă studiul.

Pe lângă operaţiunile imediate de căutare şi salvare a supravieţuitorilor, salvatorii trebuie să facă faţă răspândirii maladiilor contagioase în adăposturile suprapopulate. Contrar unei idei foarte răspândite, prezenţa cadavrelor în dărâmături nu prezintă un risc foarte puternic pentru sănătatea publică.

Pe termen mai lung, seismele au şi un impact important asupra sănătăţii mintale, înregistrându-se o creştere a numărului cazurilor de depresie în rândul victimelor.

Odată cu creşterea populaţiei mondiale şi expansiunea urbană în zone de risc, ameninţarea seismelor va creşte şi mai mult în următorii ani, avertizează autorii studiului, care activează în cadrul spitalului Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston.

Numeroase megalopolisuri sunt situate în zone seismice, cum este cazul cu Tokyo (32 de milioane de locuitori), Ciudad de Mexico (20 de milioane), Los Angeles (15 milioane) sau Istanbul (9 milioane), indică studiul.