Intenția de vot a românilor la alegerile europene a crescut anul acesta, față de cea înregistrată în 2019. Un sondaj european arată că procentul a înregistrat o creștere mai mică decât cel din Cehia.
Alegeri europene 2024. Intenția de vot a românilor a crescut
Alegeri europene 2024. România a înregistrat cea de-a doua cea mai semnificativă creștere a intenției de vot pentru alegerile europene din acest an comparativ cu 2019.
România se află pe al doilea loc după Cehia, cu un impresionant avans de 74%.
Acest progres reprezintă o diferență de 19 puncte procentuale față de alegerile anterioare, conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, făcut public miercuri.
Chestionați cu privire la intenția lor de a participa la alegerile europene în ipoteza în care acestea ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au afirmat că ar vota probabil. Media UE este de 71%.
În contrast, 6% dintre respondenți au declarat că probabil nu ar vota (față de 14% în UE).
Procentajul lor a înregistrat o scădere cu 14 puncte procentuale față de sondajul Eurobarometru din februarie/martie 2019, anterior alegerilor europene anterioare.
Această creștere a intenției de vot este a doua ca mărime, depășită doar de cea din Cehia. Aici s-a înregistrat o creștere de 28 de puncte procentuale între 2019 și 2024. Procentul a trecut de la 30% la 58%.
Cu toate acestea, țările cu cele mai ridicate niveluri de intenție de vot sunt:
- Danemarca (87%)
- Olanda (86%)
- Suedia (81%)
În întreaga Uniune Europeană, creșterea medie a intenției de vot este de zece puncte procentuale în comparație cu ultimul barometru anterior scrutinului anterior.
România este la același nivel cu media blocului comunitar
În ceea ce privește interesul pentru alegerile din Uniunea Europeană, în România acesta se situează la nivelul mediu al blocului comunitar. Procentul în acest caz este de 60%, în creștere cu 11 puncte procentuale față de toamna anului precedent.
Opinia românilor despre Parlamentul European rămâne în general pozitivă în proporție de 46%.
Procentajul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7%, ajungând la 19%.
La nivelul Uniunii Europene, percepția total pozitivă este în medie de 41%. Percepția complet negativă este de 18%.
53% dintre români exprimă dorința ca Parlamentul European să aibă un rol mai semnificativ în viitor. Media UE este de 56%.
37% preferă ca instituția să aibă un rol mai puțin important. În acest caz, media UE este de 28%.
54% dintre români consideră că este important pentru ei să participe la vot în alegerile europene (față de 53% în UE).
40% consideră că votul are o importanță medie pentru ei (față de 36% în media UE).
5% afirmă că scrutinul este de importanță scăzută pentru ei (față de 10% în UE).
Valorile pe care Parlamentul European trebuie să le apere cu prioritate
Românii identifică principalele teme care ar trebui discutate în campania electorală pentru alegerile din UE ca fiind:
- sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%)
- urmate de sănătatea publică (37%)
- și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%)
Aceste teme ocupă primele trei locuri în topul priorităților la nivelul UE-27, dar într-o ordine inversă.
Atunci când au fost întrebați ce valori ar trebui să fie apărate cu prioritate de către Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au evidențiat:
- democrația (39%) ca fiind pe primul loc
- urmată de respectarea identităților naționale, culturii și tradițiilor în statele membre (26%)
- și de solidaritatea între statele membre ale UE și între regiunile sale (24%)