Aproape 56% dintre români vor să lucreze într-o companie privată, de preferat într-o multinațională. Aproape 33% vor să lucreze la stat, 5% vor să fie antreprenori, să lucreze în propria companie, în timp ce 7% sunt indeciși.

Ce își doresc salariații de la angajatorul lor

Sondajul a arătat că este important pentru angajați dreptul de a se deconecta de la telefon și email în timpul liber. 2 din 10 români și-au exprimat această dorință.

Apoi, 8 din 10 respondenți își doresc stabilitatea locului de muncă, iar 55% vor să aibă posibilitatea de promovare, în timp ce pentru 48% este esențial colectivul.

Pentru 27% dintre cei chestionați este importantă perspectiva de dezvoltare a companiei.

Cât despre beneficii, 53% dintre respondenți vor bonusuri de performanță, ceea ce confirmă dorința românilor de a lucra în privat.

Circa 31% dintre angajații chestionați își doresc transport gratuit către și dinspre locul de muncă, abonament la clinici medicale private, asigurare privată de sănătate, posibilitatea de a lucra de acasă, pensie privată și training-uri de dezvoltare a abilitaților digitale.

România are cea mai mare diferență salarială dintre stat și privat din Uniunea Europeană

Pe de altă parte, însă, salariul mediu încasat de bugetari poate fi si cu 70% mai mare decât salariul mediu din privat. Pe lângă siguranța locului de muncă, bugetarii se bucură și de salarii nemicșorate într-o perioadă de criză, când mai peste tot s-au făcut tăieri.

Dar lucrurile nu sunt atât de simple. „Faptul că nu vor tăia salariile are o conotaţie retorică, după părerea mea, pentru că n-ai cum să menţii în condiţii de deficit bugetar foarte mare, de incertitudine ridicată a părţii de venituri bugetare, n-ai cum să menţii câştiguri salariale fixe.

Deşi în aparenţă funcţiile publice au o notă stabilitate, ele sunt cele mai instabile, pentru că în domeniul public contează afiliţiunea politică”, explică pentru Aleph News Dumitru Miron, analist financiar.

Ar mai fi multe de spus, dar să vedem ce locuri de muncă la stat sunt disponibile. Iar acestea sunt pentru diferite tipuri și niveluri de pregătire. Se caută muncitori necalificați, îngrijitori, paznici, șoferi, dar și laboranți, bibliotecari, ingineri, secretari, administratori financiari, economiști, informaticieni, recepționeri de hotel etc.. Multe dintre joburile scoase la concurs se află în unități școlare, fie că e vorba despre grădinițe, școli sau universități.

Avantajele unui job la stat

Într-un moment în care stabilitatea este poate cel mai important criteriu de care ții cont în alegerea viitorului job, este normal să te întrebi spre ce să înclini: joburi la stat sau la privat?

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, instituțiile cu capital (integral sau parțial) de stat aveau în ianuarie 2019 circa 1,38 milioane de angajați, iar în mediul privat lucrau 6,98 milioane de persoane. Numărul de angajați din mediul privat a scăzut însă în anul 2020, pe fondul crizei economice generate de COVID-19. Numărul total de şomeri la finele lunii iulie a ajuns la 283.939 de persoane, în creștere cu 23.272 de persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare, arată datele furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Acestea fiind spuse, iată o trecere în revistă a avantajelor de a lucra la stat:

Presiune scăzută. Ai task-uri de îndeplinit, dar deadline-urile nu sunt atât de apăsătoare ca în sistemul privat, unde veniturile depind exclusiv de ceea ce livrezi clienților și de timpul în care faci asta. Chiar dacă ritmul de lucru e mai liniștit, asta nu înseamnă că poți amâna la infinit responsabilitățile.

Mai mult timp pentru tine. Programul de lucru este de 8-9 ore, cu o oră pauză de masă, atât la privat, cât și la stat. Însă instituțiile publice au un program de lucru cu publicul cuprins între 8.30 și maximum 16.30, iar în zilele de vineri acest program este chiar până la ora 13.30.

Desigur, că pe lângă programul de lucru cu publicul, angajații au și documente de realizat, dar programul de lucru, de regulă, nu depășește ora 17.00, ceea ce înseamnă mai mult timp pentru viața personală. Pauza care include și pauza de masă este bine definită, între ora 12.00 și ora 14.00.

Stabilitate. Concedierile sunt mai rare și, de regulă, vin ca urmare a unor restructurări în masă sau ca urmare a unor crize economice. De exemplu, în timpul stării de urgență și în timpul stării de alertă, angajații din sistemul de stat nu au fost afectați de disponbilizări și nici de șomaj tehnic așa cum au fost afectați cei din sistemul privat.

Deși au fost diferite planuri pentru a trimite și bugetarii în șomaj tehnic, până la urmă a fost considerată o măsură lipsită de fezabilitate, pentru că nu s-ar fi putut aplica unitar tuturor categoriilor de bugetari, mulți fiind în linia întâi. O astfel de situație arată că locul de muncă într-o instituție de stat este mai sigur poate decât în mediul privat.

În plus, evaluările în instituțiile de stat nu sunt atât de minuțioase ca în mediul privat, unde neatingerea unor obiective poate duce la sancțiuni salariale și chiar concediere.

Mai multe zile libere. Te bucuri de așa numitele ”punți” pe care Guvernul le acordă lucrătorilor la stat. În companiile private este necesar să-ți iei concediu pentru a crea punți între zilele libere legal.

Prestigiu. Să pui în CV experiența într-o instituție guvernamentală, la nivel de stat sau la nivel central înseamnă, în limbaj popular, să dai greutate prezentării tale profesionale.  Ai un plus și dacă ai avansat în această instituție.