Replici după modele istorice sau chiar arme de câteva sute de ani nu mai sunt apanajul exclusiv al colecţionarilor. Nu trebuie să fii Don Quijote pentru a-ţi cumpăra o armură. Şi nici măcar un împătimit al antichităţilor. O afacere de nişă care începe să prindă şi la noi.Oamenii de afaceri din turism care au văzut în stilul medieval o nişă pentru atragerea clienţilor sunt dispuşi să plătească zeci de mii de euro pentru astfel de „unelte de marketing“. Astf
Replici după modele istorice sau chiar arme de câteva sute de ani nu mai sunt apanajul exclusiv al colecţionarilor. Nu trebuie să fii Don Quijote pentru a-ţi cumpăra o armură. Şi nici măcar un împătimit al antichităţilor. O afacere de nişă care începe să prindă şi la noi.
Oamenii de afaceri din turism care au văzut în stilul medieval o nişă pentru atragerea clienţilor sunt dispuşi să plătească zeci de mii de euro pentru astfel de „unelte de marketing“. Astfel, pasiunea pentru istorie l-a determinat pe constănţeanul Nicolae Nejloveanu să îşi decoreze hotelul în stil medieval, începând de la armuri, săbii şi suliţe şi terminând cu pictura, cărămida şi fierul forjat.
Armurile, din secolul 16, le-a cumpărat cu trei ani în urmă, în timp ce se afla în Olanda, cu afaceri. A plătit pe ele aproape 4.000 de euro. Restul, cadouri de la prieteni sau achiziţii ulterioare, a completat aerul medieval al hotelului Balada Nej din Constanţa.
Dar armele medievale sunt la un click distanţă de orice client, prin intermediul comerţului electronic. În Occident, fabricarea lor a rămas o tradiţie, păstrată de-a lungul generaţiilor. Şi la noi în ţară, armele de panoplie pot fi găsite atât pe site-uri specializate, cât şi în atelierele meseriaşilor sau ale teatrelor româneşti. Comercianţii adevăraţi îi numeri pe degete. „Noi vindem arme online. Fiind un produs de nişă şi foarte pretenţios, nu avem încă o cerere care să poată justifica deschiderea unui magazin de profil într-o locaţie premium, aşa cum s-ar cuveni“, spune Valentin Strejea, administratorul firmei Medievalum. Strejea vinde replici de arme începând cu perioada antică, spade romane, de exemlpu, şi terminând cu cea modernă, cu săbii de cavalerie. Accentul este pus pe stilul medieval, toate piesele având rol pur decorativ, deşi sunt fabricate folosind materiale şi tehnologii apropiate de cele originale.
„Armele decorative prezentate pe site-ul nostru sunt importate din Toledo. Armurile sunt replici din colecţia Carol Quintul, originalele aflându-se în Muzeul Armatei din Spania. Am încercat şi producerea unor obiecte la noi în ţară, însă este mult mai dificil“, adaugă Strejea.
Fabricarea armurilor implică, de regulă, o tehnică deosebită şi abilităţi de manipulare a metalului combinate cu cele artistice. Acolo unde este cazul, ornarea unei armuri se realizează printr-o tehnică specială, prin atacare cu acid. În alte cazuri, piesele pot fi gravate cu aur. Diferenţa se vede în timp. O piesă de slabă calitate rugineşte în două săptămâni. „O armură trebuie să inspire ceva anume, teamă sau admiraţie, să te facă să visezi la ceva şi nu să arate ca o adunătură de burlane, aşa cum, din păcate, se mai observă prin unele localuri de la noi“, crede Vali Strejea.
Firma Medieval Art din Bucureşti produce toată gama de arme şi armuri de panoplie, destinate, în parte, vânzării către hoteluri sau afişării în cadrul spectacolelor medievale organizate de companie, după scenarii proprii. Produsele nu sunt toate replici istorice, deşi cea mai mare parte din ele sunt folosite în productiile de film sau teatru, ca recuzită. Circa 70% din comenzi sunt din Germania. „Pentru a evita kitsch-ul, clientul trebuie să accepte a fi îndrumat de către un specialist“, crede Nicolae Copoceanu, proprietarul Medieval Art. Conform acestuia, decorarea unui han, în stil medieval, poate dura peste o lună, dacă se personalizează fiecare obiect, chiar şi paharele sau scaunele. De exemplu, decorarea clubului Walhalla din Bucureşti a durat circa patru luni.
Lucrul bine făcut costă timp
«Fabricarea armelor implică folosirea de oţel tratat şi prelucrat în mare parte manual. La armurile complexe se lucrează 100% manual, şi acest lucru face ca fabricarea unei piese să dureze chiar o lună.»
Vali Strejea, administratorul firmei Medievalum
Cât ne costă să ne jucăm cu replici de arme medievale
O spadă sau o sabie poate costa între 100 de euro şi 400 de euro, în funcţie de mărime, existenţa sau nu a tecii, lucrătura de pe lamă.
Pumnal: 50 de euro. Armura: 800 – 1.300 de euro. Scut: 70 – 100 de euro. Camaşă de zale: 175 – 350 de euro. Lance, halebardă: 50 – 150 de euro. Vitralii: 150- 500 de euro/mp.
Pictura, frescă: 50-150 de euro/mp. Steaguri: 100 de euro, chiar 500 de euro, pentru cele brodate.
Decorarea unui local de mărime medie poate presupune investiţii între 5.000 şi 15.000 de euro, dacă în preţ includem elementele de pictură, frescă, basorelief, steaguri, arme şi armuri.
Preţurile pieselor medievale variază între câteva sute de euro şi câteva mii de euro, în funcţie de complexitatea lucrării sau materialele folosite. Acolo unde se aplică metale preţioase sau gravuri complicate, preţurile cresc considerabil.
Cel mai mare succes îl au armele ofensive: spade, halebarde, suliţe. Replica spadei lui Ştefan cel Mare este de asemenea foarte căutată.
Între o armură decorativă şi una destinată purtării există diferenţe constructive, deoarece, în mişcare, părţile componente se ating şi se zgârie reciproc.