Cazanele Dunării, locul din România de o frumusețe din altă lume

Locul din România de o frumusețe din altă lume! Cazanele Dunării reprezintă o secțiune unică a defileului Dunării pe parcursul traversării Munților Carpați, întinzându-se pe o distanță de aproximativ 9 kilometri. În acest loc, fluviul este încadrat de pereți verticali și stâncoși, iar adâncimea poate atinge în jur de 75 de metri.

Cazanele Mari, cu o extindere de aproximativ 4 kilometri, sunt înglobate între măgurile impunătoare ale Ciucarului Mare, în România, și Veliki Strbac, din Serbia. Pe de altă parte, Cazanele Mici se întind pe o distanță de aproximativ 3 kilometri și sunt adăpostite între masivul Ciucarul Mic, românesc, și Mali Strbac, sârbesc.

Această regiune, alături de masivele Ciucarul Mare și Ciucarul Mic, face parte integrantă din complexul natural al Parcului Porțile de Fier.

Pe malurile Dunării, la granița cu Serbia, se întind impresionantele Cazane ale fluviului, cunoscute și sub numele de Clisura Dunării. Această minunăție naturală poate fi admirată în județul Mehedinți, în pitoreștile localități Eșelnița și Dubova.

Pentru a ajunge la această atracție turistică remarcabilă, călătorul folosește DN57, o șosea care conectează municipiul Orșova cu pitoreasca localitate Moldova Nouă. Aici, Dunărea își desfășoară albia printre impozanții Munți ai Banatului și masivele muntoase din Serbia, creând un defileu de o frumusețe spectaculoasă.

Pe o întindere de aproximativ nouă kilometri, Cazanele Dunării își întind fascinanta lor prezență. Aici, fluviul se strânge într-un canal îngust, măsurând doar 230 de metri în lățime, ceea ce transformă navigația într-o provocare. Cu toate acestea, peisajul oferit în această regiune este absolut impresionant, cu stânci impozante ce se ridică mărețe deasupra apelor tulburi ale Dunării.

În lista bogată a atracțiilor naturale din această regiune se numără și pâraiele care își coboară serpentinele din munți și se revarsă grațios în apele Dunării, creând golfuri și estuare pitorești.

Golful Mraconia găzduiește statuia lui Decebal

Unul dintre punctele de atracție remarcabile este Golful Mraconia, gazda impresionantei statui a lui Decebal, săpată în piatră.

Această figură monumentală este cea mai mare sculptură din piatră de pe versantul unui munte din întreaga Europă, având impresionante dimensiuni de peste 55 de metri în înălțime și 25 de metri în lățime.

Multe persoane au asemănat această locaţie cu o scenă din celebrul film „Stăpânul Inelelor”, mai exact cu Porțile Argonath, două statui imense ale lui Isildur şi Anárion, care străjuiau frontiera de nord a tărâmului Gondor.

argonath
Scenă din „Stăpânul Inelelor: Frăţia Inelului” (2001)

În afara plimbărilor cu barca prin golfurile și estuarele sculptate de Dunăre, călătorii pot descoperi și alte destinații fascinante. Printre acestea se numără și Tabula Traiana, o plachetă de marmură foarte veche, din timpul primului război dacic.

Mai mult, zona găzduiește alte puncte de atracție turistică, cum ar fi Grota Veteranilor și Peștera Ponicova, care promit experiențe naturale memorabile.

Cazanele Dunării, alături de masivele Ciucarul Mare și Ciucarul Mic, sunt integrate în frumosul cadru al Parcului Natural Porțile de Fier.

Puteţi vizita Mănăstirea Mraconia, dar şi mai multe peşteri

Mănăstirea Mraconia se situează în apropierea statuii lui Decebal, fiind edificată pe locul unei vechi puncte de observație și coordonare a navelor ce străbăteau Dunărea. Legenda locală amintește că, datorită îngustimii defileului în unele porțiuni, trecerea simultană a două vase era imposibilă.

Peștera Ponicova, cea mai amplă cavitate din întregul Defileu al Dunării, este alcătuită dintr-un labirint de galerii interconectate, cu o lungime totală de 1660 de metri. Atracția poate fi explorată atât pe jos, cât și cu barca pe apele fluviului, cu toate acestea, accesul este restricționat pe o distanță de 15 metri pentru a doua variantă de explorare.

Peștera Veterani, situată în imensul Masiv Ciucaru Mare din Cazanele Mari, este accesibilă exclusiv de pe apele fluviului. Conform legendei, strămoșii noștri daci foloseau acest loc sacru pentru ceremonii dedicate zeului Zamolxe, iar în secolul al XVII-lea, generalul italian Veterani a consolidat structura peșterii. Numele de „Veterani” a fost atribuit peșterii în amintirea acestui distins comandant.

Alte importante puncte de atracție pentru turiștii din toată lumea

1. Stânca Babacaia, poziționată în apropierea localității Coronini, semnalează intrarea în Clisura Dunării. Legenda spune povestea unei tragedii a infidelității, unde un turc gelos și-a legat soția pe această stâncă pentru a-i pedepsi trădarea. Numele „Babacaia” derivă din termenul „căiește-te”, presupus a fi strigat de turc către soția sa.

2. Insula Ostrov, plasată în mijlocul fluviului Dunărea, în apropierea localității Moldova Veche, servește drept adăpost pentru o varietate de păsări și cai sălbatici. Pentru a ajunge pe insulă, trebuie să te folosești de o barcă din Moldova Veche, unde te poți întâlni cu cai sălbatici, urmași ai celor aduși de sârbi pe insulă până în anul 1989.

3. Parcul Național Porțile de Fier, unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România, se întinde pe o suprafață de aproximativ 115.665 hectare în județele Caraș-Severin și Mehedinți. Cuprinzând 18 rezervații, acesta adăpostește o diversitate impresionantă de peisaje și faună.

Cu o întindere de aproximativ 115.665,8 hectare, Parcul Natural Porțile de Fier se evidențiază ca fiind al doilea cel mai extins parc natural din România. Acesta găzduiește 18 rezervații și se caracterizează prin prezența dominantă a formațiunilor muntoase, în special a prelungirilor sudice ale Munților Banatului, precum Muntii Locvei și Muntii Almajului, Muntii Mehedinți, dar și a unei porțiuni din Podișul Mehedinți.

Putem găsi aici specii de plante și animale foarte importante pentru întreaga Europă:

1. Laleaua cazanelor, endemică în zona Ciucaru Mare a Cazanelor Dunării, strict protejată de lege.
2. Broasca țestoasă de uscat.
3. Vipera cu corn.
4. Lupul.
5. Gusterul.
6. Ghimpele.
7. Clopoțeii Cazanelor.
8. Daphne laureola.
9. Taxus baccata.