In 1990, armata romana avea la dispozitie circa 400.000 de oameni – angajati militari si civili si soldati in termen. La sfarsitul lui 2003, ramasesera cam 125.000 de persoane, in mare parte angajati, iar procesul demarat in vederea integrarii in structurile NATO va continua pana in 2007, cand vom avea o forta armata de 75.000 de salariati militari si 15.000 civili. „Acum facem parte din cea mai performanta structura de aparare din lume. In plus, o armata mai mica, dar mai bine dotata si formata din profesionisti, e mult mai eficienta”, explica locotenent-colonel Nezir Gelaldin, purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii Nationale (MApN).Reducerea de personal a fost insotita, dupa cum era si firesc, de o scadere a numarului de unitati. In unele zone, cazarmile au fost pur si simplu inchise, in timp ce in altele activitatea s-a restrans semnificativ. Au ramas, astfel, nefolosite sute de cladiri si mii de hectare de teren. „Ne gandim ca ar putea fi o metoda de relansare a economiei locale. Fata de 1989, acum in oras sunt de patru ori mai putini salariati”, spune primarul din Lipova, Petru Gherman. El este unul dintre primii edili care au cerut Guvernului sa le „doneze” unitatile militare dezafectate. si a si primit, cel putin pe hartie, cele doua cazarmi parasite si terenurile aferente.”Deocamdata, MApN a eliberat complet doar jumatate de unitate. Avem deja 16 oferte de la investitori seriosi din Germania, Austria si Statele Unite, pe care i-au gasit consilierii nostri. Cei mai multi vor sa produca, de la textile la aparatura electronica, si sunt atrasi de starea destul de buna a cladirilor si a utilitatilor, de personalul calificat pe care il pot angaja cu salarii mici si de pretul modic al concesiunii – 0,50 euro pe metru patrat”, explica Gherman.Initiative similare s-au inregistrat si in alte localitati. In locul unitatii de infanterie din Caransebes, de exemplu, se intentioneaza amenajarea unui parc industrial, un proiect asemanator existand si in Targu Jiu. In Turnu Magurele, dupa cum ne-a declarat viceprimarul Danut Carciumaru, firma Wirom Gas, care realizeaza reteaua de alimentare cu gaze naturale a localitatii, urmeaza sa fie gazduita de fosta unitate militara. Iar in Capitala, o cazarma desfiintata a fost transformata, anul trecut, cu sprijinul Bancii Mondiale, in incubator de afaceri pentru angajatii MApN ce au fost disponibilizati. Institutii de acest gen urmau sa fie infiintate si in alte orase.Se pare, insa, ca proiectele primariilor nu sunt, pana in prezent, nici destul de numeroase, nici destul de vizibile, caci mai multi oameni de afaceri pe care i-am contactat ne-au declarat ca nu au aflat de posibilitatile deschise de unitatile dezafectate. „Oricum, initiativele de acest tip sunt foarte bune. Decat sa le tina degeaba, mai bine le-ar scoate pe piata cat mai repede”, spune presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru.In unele cazuri, administratia locala a decis ca exista probleme mai stringente decat atragerea investitorilor in fostele unitati. Unii proiecteaza sa le transforme in locuinte sociale, ca in Timisoara sau Cluj, sau in camine pentru copiii strazii si cersetori, ca in nordul Capitalei. Altii, cum ar fi Consiliul Judetean Dolj, ar vrea sa aduca toate societatile comerciale si regiile din subordine intr-un singur sediu, respectiv in incinta unitatii aflate in zona Aeroportului International Craiova. Oficialii de aici s-au lovit, deocamdata, de refuzul MApN.Cu astfel de refuzuri au mai avut de-a face si alti alesi locali. In anul 2002, intr-o declaratie preluata de presa, ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu, admitea ca „exista presiuni politice pentru preluarea fostelor cazarmi”. In aceasta vara, primarul democrat din Lugoj, Marius Martinescu, s-a plans ca Guvernul nu doreste sa-i transmita in administrare cele doua unitati desfiintate din oras, sugerand ca este vorba de o decizie cu iz politic.Nu doar autoritatile locale au fost puse pe jar de procesul de restructurare a armatei. Mai multe institutii de invatamant au reusit sa mosteneasca cladiri si terenuri de la unitatile dezafectate. O baza militara de pe strada Oituz din Timisoara este acum transformata in sediu nou pentru Facultatea de Arte a Universitatii de Vest. SNSPA, Universitatea din Oradea sau Clubul Copiilor din Buzias au primit, la randul lor, foste imobile militare. O serie de asezaminte religioase administreaza si ele foste unitati. „Vrem sa facem acolo camine pentru orfani, o scoala de agroturism, o tabara si o manastire”, explica preotul Eugen Isaila, de la Parohia „Schimbarea la Fata” din Buhusi, care a primit de la MApN 124 de cladiri si 63 de hectare de teren in comuna bacauana Beresti-Bistrita. si institutiile centrale se infrupta din cadavrul armatei. Ministerul de Interne a fost cel mai avantajat, dar si alte organisme, cum ar fi SRI, SPP, PNA sau Ministerul Muncii, au primit cladiri si terenuri de la MApN. Directia Penitenciarelor, de pilda, a reusit deja transformarea unei unitati din Buzias intr-un modern penitenciar pentru minori. „Acest proces de eliberare a unor unitati va continua, dupa cum, cel mai probabil, va continua si transmiterea acestora catre alte institutii”, explica Nezir Gelaledin.
CE POT FACE OAMENII DE AFACERI INTERESATI DE FOSTELE UNITAtI
· In primul rand, trebuie identificate consiliile locale care au primit in administrare, prin hotarari de guvern, cladiri si terenuri care au apartinut MApN.
· Apoi, trebuie identificate localitatile in care obiectivele cu pricina urmeaza a fi transformate in birouri sau parcuri industriale.
· Pasul urmator este obtinerea informatiilor preliminare: pozitia geografica a fostei cazarmi, accesul la infrastructura de transport si starea acesteia, starea infrastructurii de utilitati publice, tipul si starea cladirilor disponibile.
· Daca acestea sunt considerate atractive, raman de vazut conditiile de asociere cu autoritatile locale: modul de colaborare (concesiune, inchiriere, crearea unei societati mixte) si costurile. In general, se utilizeaza concesionarea pe termen lung a terenurilor si a constructiilor, la preturi modice, pentru producatori, si inchirierea de birouri.
