Cazul Gheboasă a ajuns la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

Potrivit spuselor sale, textele reclamate vor fi interpretate raportat la realitățile care există, precum consumul de droguri, violența domestică și rasismul împotriva persoanelor de etnie română.

Conform lui, trebuie văzut exact pentru ce a fost sancționat trapperul Gabriel Gavriş, cunoscut sub numele de scenă „Gheboasă”, de Jandarmeria Română  și dacă acest lucru nu interferează cu prevederile Ordonanței 137/2000 deoarece nimeni nu poate fi sancționat de două ori pentru aceeași faptă.

„O să facem procedura de citare atât a artiștilor cât și a organizatorului. O să solicităm date de la Jandarmerie și o să analizăm limita libertății de exprimare, libertatea de creație care face parte din libertatea de exprimare, raportat la dreptul la demnitate umană, raportat la intrezicerea incitării la ură. Este o plângere cu un obiect interesant juridic, care comportă foarte multe aspecte dificile de analiză.

Nu este prima dată când CNCD a fost sesizat în legătură cu textele unor melodii sau cu privire la anumite videoclipuri, cum a fost și cazul lui Dani Mocanu, dosar declinat către organele de cercetare penală și care s-a finalizat cu o condamnare.

Vom vedea care va fi decizia noastră astfel încât să protejăm libertatea de exprimare, dar și demnitatea persoanei. Cele două sunt complementare. Libertatea de exprimare nu există fără demnitatea persoanei și invers. Vom vedea încotro va înclina balanța.

Statul este nevoit să intervină în anumite cazuri, când nu mai e suficientă doar dezbaterea publică

Am urmărit dezbaterea publică după prestațiile lui Gheboasă de la Untold și Electric Castle, este foarte bine ca aceasta există și este purtată cu argumente pro și contra, însă nu întotdeauna este suficientă dezbaterea publică, în unele cazuri fiind nevoie de o intervenție a instituțiilor statului. În analiză, trebuie reținut mesajul, ce grup a fost vizat de acesta, intenția celui care emis mesajul și, de asemenea, importantă este calitatea acestuia, dacă este formator de opinie.

Avem mai multe spețe. De exemplul, Neversea cu interviul dat de George Buhnici, au fost ziare catalogate ca extremiste, care au publicat texte de acum 100 de ani fără a le pune în context, acolo sunt relevante elementele de context și influența pe care o are o publicație în 2023.

De asemenea, în cazul Lavric care a publicat o carte unde erau atacuri la adresa femeilor, aceste idei prezentate dintr-o altă calitate, prezentate în diferite interviuri, Colegiul le-a calificat ca acte de incitare la ură și discriminare. Analizăm de la caz la caz. Nu ne bucurăm că avem astfel de cazuri”, a declarat, marți, Csaba Asztalos în cadrul unui interviu acordat pentru HotNews.ro.