Otrăvirea lui Alexei Navalnii cu aceeași substanță chimică interzisă folosită și în cazul Skripal arată încă o dată (a câta oară?!) natura criminală a regimului Putin, care încalcă toate normele de drept internațional, inclusiv Convenția privind interzicerea armelor chimice, fără nicio jenă. Cu criminalii nu poți să vorbești frumos pentru că te vor sfida. 

UE cere acum autorităților ruse să-și investigheze propria crimă și să dea răspunsuri comunității internaționale. NATO a vorbit despre ”o încălcare gravă a dreptului internațional” și solicită Rusiei să permită o anchetă internațională independentă sub egida Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind nu doar otrăvirea lui Navalnîi, dar și programul său de dezvoltare a unor arme chimice interzise. Este prea puțin și evident Moscova va ignora aceste cereri!  

Cancelarul german Angela Merkel a pus degetul pe rană și a dat verdictul răspicat: ”Navalnîi a fost ținta unei tentative de asasinare prin otrăvire pentru a fi redus la tăcere” și ”este nevoie de un răspuns comun adecvat pentru că este un atac la valorile noastre fundamentale”.

Este un moment de cotitură în relația Germaniei cu Rusia, în care abordarea business as usual a primat în mod tradițional asupra problemelor și aspectelor legate de drepturile omului. Cancelarul și chiar partenerii de la SPD, social-democrații mult mai apropiați de Rusia, înțeleg că Putin a trecut o linie roșie și așa nu se mai poate. Politica conciliantă de menținere cu orice preț a dialogului cu acesta, indiferent că invadează Crimeea, produce un măcel în Siria, destabilizează în continuare estul Ucrainei, își otrăvește opozanții în Rusia sau chiar pe teritoriul unor state occidentale, s-a dovedit complet falimentară. 

Dovada cea mai bună este că acum purtătoarea de cuvânt a MAE rus sfidează Berlinul, negând orice implicare în cazul Navalni și acuzând autoritățile germane că ele întârzie de fapt ancheta fiindcă nu le pun la dispoziție rușilor probele privind otrăvirea. Un exemplu de tupeu și cinism monumental, pe care Ministrul de Externe german l-a taxat ca fiind ”o fumigenă dintr-o serie pe care le vom mai vedea”. Heiko Maas a dat un ultimatum Kremlinului să aducă lămuriri privind otrăvirea lui Navalnîi, în caz contrar urmând să existe consecințe/sancțiuni. 

Din experiențele anterioare s-a dovedit însă că sancțiuni precum interdicția de intrare în UE sau înghețarea unor active impuse unor oficiali ruși responsabili pentru agresiunea din Crimeea și din Donbass sau expulzarea unor diplomați în urma cazului Skripal nu sunt nici suficiente, nici foarte eficiente. Este nevoie ca Germania să renunțe la iluzia că Rusia condusă de Putin poate fi un partener de încredere și o parte a soluției în dosare precum Siria, Ucraina. Din poziția de președinte al Consiliului UE, aceasta trebuie să dea un semnal că este dispusă să pună mai presus drepturile omului și necesitatea de a confrunta Rusia eficient decât interesele economice și energetice. 

 

Moratoriu pe North Stream 2

Semnalul cel mai puternic trebuie și poate fi dat de Berlin prin blocarea proiectului Nord Stream 2, care se apropie de finalizare. Acesta nu face altceva decât să crească dependența Europei de gazul rusesc, făcând-o vulnerabilă la influența Kremlinului și să submineze siguranța energetică. În plus, și mai grav, finalizarea și inaugurarea conductei în actualul context ar legitima regimul Putin și i-ar arăta că poate face orice pentru că europenii sunt total dependenți de el și nu vor reacționa.  

Este momentul deciziilor curajoase. Mai mulți lideri germani care aspiră să preia conducerea CDU, printre care Friedrich Merz sau președintele Comisiei de politică externă din Bundestag, Norbert Roettgen, au adus în discuție necesitatea unui moratoriu de 2 ani sau oprirea completă a proiectului North Stream 2 ca reacție la otrăvirea lui Navalnîi. ”Finalizarea conductei în acest moment ar reprezenta o legitimare și încurajare maximă pentru Putin să continue exact cu acest tip de politici, știind că nu va exista nicio reacție din partea europenilor”, a declarat Roettgen. 

Ministrul de Externe Heiko Maas a fost mai rezervat, încercând să balanseze între faptul că ”peste 100 de companii sunt implicate în acest proiect, printre care jumătate din Germania” și faptul că ”este greșit să excludem apriori orice consecințe asupra proiectului, dat fiind ce s-a întâmplat acum”. 

Ca de obicei s-a făcut auzită și vocea puternicului Ost-Ausschusses der deutschen Wirtschaft (Comitetul industriei germane pentru afacerile cu Estul), care a dominat multă vreme relația Germaniei cu Rusia. Angela Merkel a reuşit cu greu să impună sancţiunile împotriva Moscovei legate de Ucraina, în ciuda opoziției industriei germane care a cerut în repetate rânduri ridicarea acestora, avertizând că relaţiile economice între Rusia şi Germania au de suferit, exporturile scad, iar locurile de muncă ale nemților care lucrează în firme care fac comerţ cu Rusia ar putea fi pierdute. De data aceasta președintele acestui organism extrem de influent, Michael Harms, a declarat pentru ARD că ”de 50 de ani există relații energetice absolut fiabile cu Rusia” și că ”și în cele mai dificile faze politice trebuie ca acest lucru să nu se schimbe”. 

Totuşi această abordare germană a relației cu Rusia Schimbare prin apropiere (Wandel durch Annaeherung) sau Schimbare prin comerț (Wandel durch Handel) şi parteneriatul de modernizare Germania-Rusia au eşuat total. Rusia are în continuare nevoie disperată de modernizarea economiei şi infrastructurii sale, şi deci de companiile germane care-i pot furniza echipamente, investiții şi know-how. Germania nu se mai poate însă lăsa păcălită de faptul că primatul economiei asupra celorlalte chestiuni precum justiţia şi drepturile omului este viabil. Rusia nici nu s-a modernizat economic şi nici nu s-a liberalizat politic. Și acest lucru nu se va întâmpla niciodată atâta timp cât Putin este la conducere din motive lesne de înțeles. 

Friedrich Merz a spus foarte clar că Germania trebuie să dea ”un răspuns clar și lipsit de ambiguitate” în cazul Navalnîi și să folosească timpul moratoriului pentru a-și reduce ”treptat dependența de petrolul și gazul rusesc”. Evident că nu va fi ușor nici pentru Germania, care importă jumătate din gaz din Rusia, dar Berlinul trebuie să dea acum un semnal ferm. Nu poți opri complet importurile de gaz rusesc, dar poți măcar să oprești North Stream 2. Și cred că asta trebuie făcut acum! Criminalii nu înțeleg de vorbă bună și singura pârghie eficientă pentru un răspuns adecvat este energia. Putin trebuie să simtă că acțiunile sale au consecințe reale.  

Matei Dobrovie, 
deputat PNL, membru al Comisiei de Politică Externă din Camera Deputaților