Cazul Nordis generează schimbări majore pe piețele imobiliare din România, evidențiind nevoia urgentă de a revizui legislația construcțiilor. Autoritățile propun modificări menite să protejeze cumpărătorii și să asigure transparența în tranzacțiile imobiliare.
Se preconizează modificări legislative în domeniul imobiliar din România din cauza scandalului Nordis
Cazul Nordis va aduce schimbări în lege. Autoritățile intenționează să limiteze avansul necesar pentru achiziționarea unui apartament, în cazul în care blocul nu a fost încă construit.
Inspirându-se din modelele francez și german, viitorii proprietari ar putea plăti un avans de aproximativ 10% din prețul total al imobilului. În prezent, proiectul este înregistrat în Parlament și a fost inițiat în urma unei investigații realizate de jurnaliștii de la Recorder, care sugerează că un dezvoltator imobiliar ar fi vândut aceleași apartamente mai multor cumpărători.
Conform propunerii legislative, în momentul semnării promisiunii de vânzare, dezvoltatorul ar putea solicita un avans ce nu va depăși 10% din costul total al proprietății.
Avansul poate fi stabilit la maximum 40% dacă dezvoltatorul a obținut o poliță de asigurare. De asemenea, sumele de bani trebuie să fie transferate într-un cont dedicat, având destinația exclusivă de a fi utilizate pentru dezvoltarea proiectului respectiv.
„Am luat legislația și din Franța, am luat-o și din Germania, în momentul acesta au făcut un grup de lucru la Parlament. Cele sesizate trebuie să nu se mai întâmple și cel mai ușor modifice legea”, a transmis Marcel Ciolacu.
Conform legislației franceze, atunci când se achiziționează o proprietate aflată în stadiul de proiect, avansul maxim permis este de 5% din prețul total pentru construcțiile care se finalizează în termen de un an.
Dacă perioada de finalizare depășește un an, avansul scade la 2%.
„Este necesar o completare a legii construcțiilor de a se stabili un anumit prag, în ideea de a le proteja și le garanta interesele din contractele pe care le semnează.
De asemenea este foarte important ca promisiunile de vânzare cumpărare să fie notate în cartea funciară și să i se solicite notarului garantări că acel imobil nu poate fi vândut încă o dată către altă persoană.”, a declarat Andrei Stănilă, avocat, pentru ProTV.
În plus, pentru a proteja investitorii și a facilita dezvoltatorilor accesul la finanțare, plățile pot fi efectuate pe parcursul procesului de construcție. În Belgia, avansul de 5% este similar, iar antreprenorii sunt obligați să încheie o poliță de asigurare, care garantează finalizarea lucrării chiar și în cazul în care antreprenorul oprește activitatea din diverse motive.
În Germania, dezvoltatorul poate solicita un avans de 30% după ce a pregătit terenul pentru construcție, iar restul de 70% poate fi plătit în cel mult șase tranșe ulterioare.
În același timp, liberalii au inițiat un proiect de lege similar destinat reglementării vânzărilor de imobile.
Nordis a intrat în insolvenţă, însă neagă că ar fi vândut aceleaşi apartamente de mai multe ori
Aceste modificări legislative sunt generate de o investigație realizată de jurnaliștii de la Recorder, care susțin că dezvoltatorul imobiliar Nordis ar fi vândut aceleași apartamente unor clienți diferiți în mod repetat. Mai exact, se afirmă că dezvoltatorul a semnat antecontracte cu potențiali cumpărători, pentru ca ulterior aceleași apartamente să fie comercializate printr-un contract de vânzare-cumpărare altor persoane.
Recent, un tribunal din București a decis intrarea în insolvență a uneia dintre companiile grupului Nordis, după ce un investitor a solicitat recuperarea sumelor investite. Decizia a fost contestată de Nordis.
Într-un răspuns extins, dezvoltatorul a considerat insolvența ca fiind o oportunitate de reorganizare și a declarat că lucrează la soluții pentru redresarea afacerii, negând totodată că ar fi vândut aceeași proprietate de mai multe ori.
Asociatul principal al Nordis, Vladimir Ciorbă, are o legătură politică, fiind căsătorit cu Laura Vicol, parlamentar PSD.
Cazul Nordis a fost subiect de investigare timp de un an, autoritățile fiind alertate de procurorii DIICOT care au deschis o anchetă penală, investigând posibile infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat și delapidarea.