Cazul „Pantelimon”, un dosar controversat care dinamitează încrederea în justiție și în sistemul medical
Decizia Curții de Apel București de a le pune în libertate pe cele două doctorițe de la Spitalul „Sfântul Pantelimon”, desființând mandatul de arestare preventivă, a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care procurorii au instrumentat acest dosar. Judecătorii au considerat că nu există probe suficiente care să susțină măsura preventivă, deschizând astfel o dezbatere amplă în societate.
Decizia judecătorilor Curții de Apel București a fost una fără precedent. Aceștia au respins propunerea de arestare preventivă a doctorițelor Mirela Păiuș și Maria Alexandra Miron, pe motiv că nu sunt întrunite condițiile legale pentru această măsură extremă. Judecătorii au decis că nu există suficiente probe pentru a susține acuzația de omor calificat, cea mai gravă infracțiune contra vieții prevăzută de Codul penal, transmite jurnalul.ro.
Conform avocatului Adrian Toni Neacșu, anularea mandatului de arestare sugerează că dosarul prezentat de procurori nu conține suficiente dovezi juridice pentru a justifica arestarea preventivă. De altfel, lipsa unor probe concludente ridică suspiciuni asupra modului în care s-a derulat urmărirea penală, în special în ceea ce privește respectarea dreptului la apărare al inculpatelor.
Modul defectuos de derulare a anchetei
Problemele dosarului încep chiar din faza de urmărire penală. Procurorii au început ancheta in rem, adică pe faptă, în aprilie 2024, după primirea unui denunț. Timp de patru luni, ancheta a stagnat, iar în august, cu doar două zile înainte de arestarea doctorițelor, au fost puse sub acuzare în persoană, fiind reținute pentru omor calificat. Acestea nu au avut timpul necesar pentru a-și pregăti apărarea, o problemă semnalată de avocați. Apărarea a avut acces la dosar abia după ce acesta a ajuns la Tribunalul București, ridicând noi îndoieli privind corectitudinea procedurii.
Avocata Eliza Ene Corbeanu subliniază că apărarea nu a avut acces la dosarul de urmărire penală și nici la declarațiile martorilor sau denunțuri, ceea ce a făcut imposibilă pregătirea unei apărări solide. Judecătorii au considerat că aceste deficiențe au dus la o încălcare a dreptului la apărare și au restabilit echilibrul juridic prin eliberarea inculpatelor.
Impactul politic și mediatic al cazului „Pantelimon”
Scandalul „Pantelimon” a lovit puternic încrederea publicului în sistemul medical românesc și a generat o adevărată ruptură între pacienți și medici, dar și între medici și Institutul Național de Medicină Legală (INML). De asemenea, acest caz pare să aibă și o componentă politică. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a devenit ținta criticilor, iar unii reprezentanți politici, în special din zona USR, i-au cerut demisia.
Acest caz vine într-un context politic sensibil, în care scandaluri similare, cum ar fi cazul „Azilelor groazei” sau „Hexi Pharma”, au dus la demisii de miniștri și la perturbări majore în instituțiile vizate. De asemenea, nu este prima dată când tragedii precum cea de la Colectiv din 2015 au fost utilizate politic pentru a determina schimbări la nivel guvernamental.
Politizarea cazului
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a fost acuzat că ar fi neglijat semnalele de alarmă privind morțile suspecte de la Spitalul „Sfântul Pantelimon”. Acuzațiile au fost lansate de deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a formulat o plângere penală împotriva ministrului, acuzându-l de abuz în serviciu și neglijență.
Cazul „Pantelimon” a izbucnit în aprilie 2024, la scurt timp după ce Rafila și-a anunțat candidatura la alegerile europarlamentare. Scandalul a generat o reacție mediatică puternică, iar Rafila a fost forțat să își retragă candidatura, pe fondul presiunilor politice și a acuzațiilor care i-au fost aduse.
