Minimum șase aspecte ar fi trebuit să dea de gândit celor 60 de investitori VIP și să îi determine pe milionarii români să nu investească în Caritasul de tip nou: derivatele lui Sima.
În cazul Cristian Sima, semnalele de alarmă au fost numeroase. Partea proastă este că nici Daniel Dăianu, nici Puiu Popoviciu, nici măcar Florian Goldstein nu le-au auzit. Deși aveau de-a face cu aceeași clasică schemă Ponzi, cunoscută și din sistemul SAFI, Caritas sau FNI, oameni cu pregătire economică și care știu să-și administreze singuri averea au fost orbiți de ușurința de a face bani și au încercat să tragă potul cel mare pe mâna fostului director al Bursei de la Sibiu, Cristian Sima.
Un fost ministru de finanțe (Daniel Dăianu) și un fost ministru al justiției (Cătălin Predoiu) nu au sesizat dublul conflict de interese în care s-a plasat Sima: președinte Sibex, fost membru CA la Bursa de Valori București (BVB), beneficiind de girul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), vânzător pe toate canalele de televiziune al unor instrumente financiare complicate și administrator, totodată, al activelor. Cristian Bogaru, avocat partener la Hammond, Bogaru și Asociații, spune că „Sima era directorul bursei, deci reprezenta o garanție, dar în același timp, orice logică investițională spune că nu poți să dai banii tăi directorului bursei care să îi joace pe aceeași bursă. Conflictul de interese era prea evident“.
Deși era directorul Sibex, Cristian Sima era mereu prezent la talk-show-uri TV în care făcea diverse recomandări despre evoluția prețului aurului, despre cât de bine este să investești în forex, în dolari sau euro, în funcție de moment sau necesitate.
În plus, societatea care vinde active financiare trebuie să fie separată de societatea care le administrează, conform legislației internaționale, sau măcar să aibă direcții separate în cadrul aceleiași entități, conform legislației românești. În Austria, de exemplu, această activitate este total separată. La noi, legislația permite să fie realizată de aceeași societate. Experții financiari spun însă că, pentru a evita acest conflict de interese (cel care administrează trebuie să fie motivat să câștige din administrarea activelor și nu din vânzarea lor), la băncile comerciale, de vânzarea produselor financiare, oricât de complicate ar fi, se ocupă divizia de private banking, iar de administrarea lor, societatea de administrare a investițiilor afiliată băncii. În schimb, Cristian Sima era director Sibex, avea două societăți de brokeraj, una înregistrată în România, alta înregistrată în Insulele Virgine și canalele media din România au fost folosite ca strategie în atragerea clienților.
Declarații iresponsabile
Alte semnale de alarmă ar fi trebuit să fie trase de sistemul de operare și comunicare practicat de firmele lui Cristian Sima. „În condițiile în care bătălia reglementărilor la nivel internațional, nu doar național, se dă pe informație, pe Cristian Sima nu l-a întrebat nimeni nici înainte, nici după declarațiile televizate de ce a declarat ceea ce a declarat. Nu a existat niciun fel de control al felului în care acesta a comunicat pe canalele media. În condițiile în care toată industria de investiții pe piața de capital este obligată să își autorizeze orice informație la CNVM, are costuri cu prospectele de emisiune, are costuri legate de comunicare către clienți a comisioanelor, a schimbărilor de strategie investițională etc., WBS a putut să creeze o mare confuzie în rândul investitorilor: WBS România, societate autorizată de CNVM, și WBS Holding, înregistrată în Insulele Virgine Britanice, unde nu se putea verifica reglementarea de către investitorii români“, a declarat Dragoș Neacșu, CEO SAI Erste Asset Management SA.
Într-un editorial, avocatul Cristian Duțescu, de la Duțescu și Asociații scria că, „potrivit informațiilor publice postate pe website-ul autorității, pieței de capital din Insulele Virgine Britanice, WBS Holding nu este o societate supravegheată sau reglementată de British Virgin Islands Financial Services Commission (FSC). De asemenea, conform dispozițiilor art. 198-199 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene raportate la Anexa 2 din acest Tratat, Insulele Virgine Britanice sunt teritorii asociate care respectă regimul juridic aplicabil statelor membre, inclusiv Directiva MiFID (act normativ al Uniunii Europene care reglementează prestarea de servicii financiare pe teritoriul UE)“. În acest context, nevorbind de o societate autorizată de reglementatorul din țara respectivă, căror legi ar trebui să se supună contractele făcute de Sima cu români și pe teritoriul României? Potrivit specialiștilor în drept internațional, pentru companiile care livrează servicii de brokeraj nu există nicio convenție națională sau internațională, dar, fiind vorba de contracte încheiate în România, în limba română, ar trebui aplicată legislaţia naţională. „Contractele ar trebui să intre sub incidența legii românești“, spune avocatul Cristian Bogaru. După toate probabilitățile, tranzacțiile au fost făcute pe contul personal al lui Sima, iar cei 60 de investitori nu au primit raportările lunare, trimestriale sau semestriale care să arate evoluția exactă a investițiilor pe conturile individuale ale fiecărui client.
Statul, iarăși bun de plată!
În concluzie, pe lângă conflictul de interese flagrant în care s-a aflat Sima pe parcursul derulării acestor evenimente, WBS a încălcat clar regulile MiFID, cele de cunoaștere a clientelei (existente și în UE și impuse și la noi de BNR și CNVM) și regulile de prevenire a combaterii spălării banilor. Vorbim de regulile de combatere a spălării banilor deoarece fenomenul de evitare a taxelor (înregistrarea WBS Holding în Insulele Virgine) este încadrat și la spălare de bani, conform legislației internaționale, nu doar la evaziune.
Practic, în afară de CNVM, care ar fi trebuit să se autosesizeze în cazul Sima, Fiscul și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor ar trebui de asemenea să analizeze acest fenomen. Totuși, instituțiile care ar trebui să se implice tac. Ciudat este că nici măcar o plângere nu a fost depusă până acum. Totuși, avocatul Gheorghe Piperea spune că va depune o plângere de răspundere civilă delictuală împotriva lui Cristian Sima, CNVM și Sibex. „Nu mi-am dat seama de complexitatea fenomenului din primul moment, de aceea nu am depus încă plângerea. Dar atunci când faci activitate de brokeraj, care este controlată de CNVM, atunci când creezi niște structuri în străinătate, dar folosești structuri și societăți din România, te supui autorităților românești“, a declarat Gheorghe Piperea.
În cazul în care Piperea câștigă procesul, pagubele vor fi plătite de CNVM și Sibex? Menționăm că societățile care intermediază tranzacții pe forex sunt la rândul lor SRL-uri nereglementate.
Regula celor șapte pași
Cunoașterea clientului – este primul contact dintre vânzător și viitorul client și este reglementată strict în toate țările lumii (după apariția crizei).
Realizarea profilului investițional – fiecare individ este încadrat într-o anumită categorie de risc, în funcție de care îi sunt investiți banii.
Definirea strategiei – de comun acord cu clientul, în funcție de profilul de risc pe care îl are clientul.
Acceptarea strategiei, stabilirea obiectivelor și încheierea contractului – dacă vânzătorul constată că obiectivele clientului sunt nerealiste (un investitor de 90 de ani vrea o strategie pe 20 de ani, de exemplu) acesta poate fi refuzat.
Execuția strategiei – contractul și strategia sunt predate administratorului de active.
Raportarea periodică – se face pe conturi individuale, pe fiecare activ în parte, cu data de investire, randamentul obținut până la ora actuală etc.
Ajustarea periodică a strategiei de investire și a obiectivelor propuse în funcție de evoluțiile piețelor.
”Sunt șapte categorii de risc catalogate de Uniunea Europeană și care trebuie avute în vedere, indiferent de piața pe care fac plasamente.”
Dragoș Neacșu, CEO Erste Asset Management
”Vom depune o plângere de răspundere civilă delictuală împotriva lui Sima, CNVM și Sibex.”
Gheorghe Piperea, avocat
10%
câștigul minim promis de Sima pentru active în valută. Însă nimeni nu bate piața (randamentul mediu) pe termen lung.
3%
este randamentul mediu pentru active în valută, randamente oferite de diviziile de private banking ale băncilor comerciale