Cazul Spitalul Sf. Pantelimon. Decizia instanței a venit acum
Cele două doctorițe arestate în cadrul anchetei privind moartea suspectă a pacienților de la Spitalul Sf. Pantelimon sunt acuzate că, prin acțiunile lor, au contribuit direct la decesul unui pacient aflat într-o stare critică. Tribunalul București a decis arestarea preventivă a celor două cadre medicale de la secția de anestezie și terapie intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon, după ce procurorii au prezentat dovezi convingătoare privind gravitatea acuzațiilor.
Conform deciziei instanței, cele două doctorițe sunt suspectate că au omorât, cu premeditare, un pacient de 54 de ani prin scăderea dozei de noradrenalină administrată. Noradrenalina este un medicament esențial pentru menținerea unei tensiuni arteriale adecvate în cazul pacienților critici, iar reducerea acesteia poate avea consecințe fatale. În cazul acestui pacient, reducerea dozei a avut drept rezultat un șir de evenimente care au dus la decesul său.
Tribunalul București a constatat că, având în vedere competența profesională a celor două doctorițe, acestea erau pe deplin conștiente de importanța noradrenalinei și de efectele devastatoare ale scăderii dozei. Instanța subliniază că, în ciuda cunoștințelor și experienței lor, cele două doctorițe au omis să intervină în timp util pentru a preveni decesul pacientului, având oportunitatea de a salva viața victimei, dar alegând să nu acționeze.
Dovezile sunt complet neconcludente!
În încheierea de ședință prin care s-a decis arestarea preventivă, Tribunalul București menționează că există suficiente indicii care sugerează că cele două doctorițe sunt implicate în infracțiunile de care sunt acuzate, chiar dacă dovezile nu sunt complet concludente pentru formularea unei acuzații finale. Instanța explică faptul că, în această etapă a procedurilor, este suficient să existe o suspiciune rezonabilă bazată pe probatoriul administrat până în prezent pentru a justifica măsura arestării preventive.
Judecătorul a reținut că probele disponibile până acum în cadrul urmăririi penale sunt suficiente pentru a justifica arestarea preventivă, chiar dacă nu se compară cu standardele necesare pentru condamnarea finală în instanță. Aceste dovezi includ aspecte legate de profesionalismul medicilor și de managementul critic al dozelor de medicamente, care au avut un impact direct și fatal asupra pacientului.
Măsura arestării preventive reflectă gravitatea acuzațiilor și nevoia de a asigura că persoanele implicate sunt investigate și judecate în mod corespunzător pentru faptele lor. Instanța a considerat că, având în vedere contextul profesional și impactul direct asupra vieții pacientului, măsurile luate sunt necesare pentru a proteja ordinea publică și pentru a asigura respectarea legii.