Definită ca "abuz de putere încredinţat în vederea unui câştig personal", corupţia se traduce prin luare de mită, fraudă, şantaj, conflict de interese, nepotism sau spălare de bani. Şi nu numai.
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a lansat, joi, proiectul “Business Without Corruption” (“Afaceri fără corupţie”) prin care-şi propune să lanseze un ghid de bune practici pentru combaterea corupţiei. Misiunea CCIR constă în promovarea, în rândul comunității de afaceri din ţară, a unei culturi bazate pe respingerea tuturor formelor de corupție în relațiile cu sectorul public şi privat, prin aplicarea unor mecanisme instituționalizate de prevenire şi combatere la nivelul companiilor din România.
Anul trecut, CCIR în parteneriat cu CSOP au realizat un sondaj conform căruia aproximativ 65% dintre respondenţii din mediul de business au răspuns în favoarea anchetelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Potrivit lui Mihai Daraban, preşedintele CCIR, din ce în ce mai mulţi oameni din acest domeniu au început să-şi dea seama că din acţiunile DNA există şanse de concurenţă loială.
Preşedintele CCIR a menţionat joi, în cadrul unei conferinţe de profil, şi că, la nivelul instituției pe care o conduce s-a adoptat un cod de etică şi integritate pentru salariaţi. Documentul cuprinde o serie de reguli esenţiale şi principii de integritate personal şi profesională pe care angajaţii organizaţiei trebuie să le respecte şi să le promoveze. Mihai Daraban a mai spus că, prin acest fapt, şi-ar dori să impulsioneze mediul de afaceri să adopte aceeaşi filosofie, pentru că, dacă ar fi diminuată corupţia, investiţiile străine în ţară ar spori.
Citiți și: Daraban (CCIR): 65% din mediul de afaceri este în favoarea acţiunilor DNA
La ora actuală procurorii anticorupţie şi instanţele de judecată au un istoric solid în combaterea şi sancţionarea corupţiei, a spus la rândul său Adrian Baboi Stroe, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, în cadrul aceleiaşi conferinţe. Până acum, a fost înregistrat un număr tot mai mare de cazuri care implică răspunderea penală a persoanelor juridice. Adică, conform declaraţiilor secretarului de stat, de la 49 de rechizitorii în 2013, la 107 în 2014.
“Atât în România cât şi în Marea Britanie, corupţia este ileagă. Însă, diferenţa constă în faptul că legea Bribery Act, care a intrat acum cinci ani în vigoare în Marea Britanie a stabilit două noi tipuri de infracţiuni, şi anume mituirea unui oficial public străin şi eşecul unei organizaţii comerciale de a preveni corupţia”, a explicat avocatul britanic Neil McGregor, de la McGregor & Parteners.
Potrivit declaraţiilor sale din cadrul evenimentului, legea nu este importantă numai pentru organizaţiile comerciale înregistrate în Marea Britanie sau pentru faptele comise pe teritoriul ţării, ci autorităţile din Marea Britanie pot investiga infracţiunile indiferent de locul în care au fost comise. „Legea se aplică atât persoanelor care sunt apropiate mediului de business din Marea Britanie şi tuturor organizaţiilor comerciale fondate aici, indiferent de locul în care a avut loc darea de mită. Aşadar, legea se aplică şi companiilor străine, prezente în Marea Britanie, cât şi companiilor britanice, prezente pe alte pieţe”, a mai spus Neil McGregor.
„Astfel că, instituţiile vizate care nu previn intern corupţia, sunt sancţionate. Aveţi griă să vă învăţaţi angajaţii, dar şi partenerii cu care faceţi business”, conchide avocatul.
Prezent la eveniment ministrul Energiei, Victor Vlad Grigorescu, a explicat că mediul de business are un rol important în a genera un climat, un ecosistem care să recunoască şi care să răsplătească comportamente integre în zona de business. În opinia sa, mediul privat şi nu doar societatea în ansamblu, atunci când va putea crea astfel de comportamente, va genera încredere şi va servi drept un bun exemplu de bună practică pentru cei care consideră că aşa vor să-şi desfăşoare parcursul profesional.
Totodată, ministrul Energiei consideră că România a făcut paşi importanţi în zona de integritate în afaceri.
"Cred că în zona de integritate în afaceri am făcut nişte paşi. Cred că avem din ce să învăţăm şi cred că această practică ar trebui extinsă de la acele exemple pozitive către ansamblul mediului economic. Că vorbim de ghiduri de etică, că vorbim de implementarea unor mecanisme prin care companiile însele să poată să genereze un climat interior, există nişte instrumente, există nişte lecţii pe care trebuie să le conştientizăm şi să le acceptăm la nivel sistemic", a explicat Victor Grigorescu.