Instanţa constituţională a respins, ca neîntemeiate, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de senatori şi deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare S.O.S. România, ale Alianţei pentru Unirea Românilor şi ale Partidul Oamenilor Tineri şi a constatat că dispoziţiile art.7 alin.(2) şi (3), art.23, art.25, art.26 alin.(1) şi (2) din Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. În concluzie, drone precum cele rusești pot fi doborâte legal.

Decizia CCR privind zborurile de drone

În ceea ce privește Legea privind controlul utilizării spațiului aerian, CCR a stabilit că reglementările referitoare la implicarea structurilor NATO și ale altor state aliate nu afectează suveranitatea României. Instanța a subliniat că aderarea la NATO presupune exercitarea unor competențe în comun cu celelalte state membre, fără ca acest lucru să însemne o pierdere a controlului național asupra spațiului aerian.

„În esenţă, Curtea a reţinut că participarea şi luarea de măsuri de către autorităţile militare desemnate ale Alianţei Nord-Atlantice sau de către structurile forţelor statelor aliate şi partenere pentru controlul aerian naţional ar trebui analizate în contextul obligaţiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în NATO. Aderarea la NATO presupune atât transferul unor atribute, cât şi exercitarea în comun a unor competenţe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea ţării”, se precizează în comunicat.

Judecătorii au mai arătat că partajarea competențelor între instituțiile naționale de apărare și structurile aliate reprezintă o măsură necesară pentru protecția spațiului aerian al României, integrat în sistemul NATO de apărare aeriană și antirachetă.

Cum citim ”transferul de autoritate”

De asemenea, CCR a explicat că „transferul de autoritate”, așa cum este prevăzut în lege, se referă la preluarea controlului și comenzii de către structurile NATO asupra unor unități militare românești care execută misiuni specifice. Această procedură are loc doar în condițiile stabilite de legislația națională și tratatele internaționale la care România este parte.

„Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare stabilite în Statutul cadrelor militare ori în alte legi, în acord cu Constituţia, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naţionale, iar nu structurilor şi mijloacelor militare specializate ale NATO, ori autorităţilor militare desemnate ale Alianţei Nord-Atlantice, care participă, în cadru aliat sau de coaliţie, la controlul spaţiului aerian, în condiţiile legii române şi ale tratatelor la care România este parte”, explică judecătorii constituţionali.

Reglementările privind misiunile militare pe timp de pace

Curtea Constituțională a analizat și legea referitoare la desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României în perioade de pace. Și în acest caz, judecătorii au decis că prevederile sunt conforme cu Constituția, respingând obiecțiile formulate de parlamentarii AUR, POT și S.O.S. România.

Instanța a subliniat că „transferul de autoritate” nu implică cedarea suveranității României, ci doar o subordonare operațională și tactică a forțelor implicate în misiuni internaționale. CCR a explicat că această practică este comună în cadrul alianțelor militare și nu afectează statutul forțelor armate române.

Fără structuri paramilitare

Totodată, Curtea a clarificat că legea nu prevede organizarea unor structuri paramilitare în afara sistemului de apărare național sau al NATO. În plus, modul în care statul asigură resursele necesare pentru securitate și apărare este o decizie a Parlamentului, care intră în sfera oportunității legislative.

Decizia CCR confirmă, astfel, legalitatea și constituționalitatea celor două legi, întărind angajamentul României față de parteneriatele internaționale și sistemul de securitate colectivă din care face parte.