Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, obiecţia formulată de către preşedintele Klaus Iohannis asupra legii care modifică mai multe reglementări privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile. Astfel, actul normativ este neconstituţională şi se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR.
Parlamentul a depășit limita cererii de reexaminare
„Curtea a reţinut că intervenţia Parlamentului în cadrul procedurii de reexaminare a legii solicitată de Preşedintele României s-a făcut cu depăşirea limitelor cererii de reexaminare, iar soluţia legislativă pentru care Parlamentul a optat denotă o nouă voinţă politică, exprimând o altă viziune decât cea cuprinsă în legea adoptată iniţial.
O astfel de situaţie echivalează cu crearea de novo a unei dispoziţii legale, întro modalitate care eludează cadrul constituţional, fiind sustrasă mecanismelor democratice care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, separaţia puterilor în stat, dar şi echilibrul şi controlul reciproc, prin nesocotirea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală care conferă Preşedintelui României dreptul de a solicita reexaminarea legii transmisă spre promulgare”, arată comunicatul de presă al CCR.
Pe 30 decembrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996.
Şeful statului a argumentat că legea a fost adoptată cu încălcarea jurisprudenţei CCR referitoare la fixarea limitelor sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii prin cererea formulată de Preşedintele României şi cu încălcarea Constituţie.
CCR a admis obiecția președintelui privind legea cetățeniei
De asemenea, Curtea Constituţională a mai decis că unele prevederi din legea cetăţeniei sunt neconstituţionale, obiecțiile fiind formulate de către Klaus Iohannis. Astfel, judecătorii Curţii au constatat că sintagma „este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei” din actul normativ este lipsită de claritate şi previzibilitate, întrucât din cuprinsul legii criticate, nu reiese dacă această perioadă de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu.
„Curtea a reţinut că dispoziţiile art.I din Legea pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea cetăţeniei române nr. 21/199 nu oferă suficiente repere pentru ca destinatarii normelor – autorităţile competente în domeniul cetăţeniei – să le poată aplica, sub aspectul calculului termenului de 10 ani.
Sintagma „este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei” din cuprinsul art. I din legea criticată este lipsită de claritate şi previzibilitate, întrucât din cuprinsul legii criticate, nu reiese dacă această perioadă de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu, mai ales prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 21/1991 care fac trimitere la lit. a) a alin. (1), fără a distinge cu privire la vreo ipoteză din cele reglementate”, arată comunicatul de presă al CCR.
Totodată, Curtea a constatat că lipsa de claritate şi previzibilitate a art.I din legea supusă controlului de constituţionalitate determină şi nesocotirea principiilor constituţionale ale cetăţeniei consacrate de art. 5 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică, mai arată sursa citată.
Klaus Iohannis consideră că prevederea este lipsită de claritate
Pe 22 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea Legii cetăţeniei care permite obţinerea cetăţeniei române de către cetăţenii străini căsătoriţi cu un cetăţean român dacă aceştia convieţuiesc în străinătate de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei şi începlinesc şi celelalte condiţii impuse de lege.
În opinia şefului statului, prevederea este lipsită de claritate şi precizie şi nu reiese dacă perioada de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu.
De asemenea, contravine prevederii conform căreia dacă cel care solicită cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul.
„Este neclar şi dacă prin completarea dispoziţiei menţionate termenul de 10 ani de convieţuire în străinătate se raportează la momentul unei căsătorii încheiate potrivit legii române sau încheiate potrivit legii statului cetăţeanului străin sau a unui stat terţ, situaţie ce poate ridica problema recunoaşterii sale în România”, mai argumentează Iohannis.
