Legea criticată de Iohannis completează Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a fost transmisă de către Parlament şefului statului în vederea promulgării pe 23 aprilie.

Actul normativ, în forma transmisă la promulgare, completează Legea Educaţiei Naţionale, în vederea creării cadrului normativ în baza căruia activităţile din învăţământul preuniversitar şi universitar să se poată desfăşura şi online. Prin modul în care a fost adoptată, însă, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 alin. (1) din Constituţie, fiind deturnată voinţa iniţiatorilor, contrar principiului bicameralismului dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, legea criticată încalcă dispoziţiile art. 78 din Constituţie referitoare la intrarea în vigoare a legii, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Propunerea a fost adoptată tacit

Preşedintele Iohannis precizează că propunerea legislativă iniţiată de 29 de senatori PSD conţinea un singur articol şi avea ca obiect de reglementare exprimarea rezultatelor evaluării, după cum urmează: la nivelul ciclului de achiziţii fundamentale (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a) prin nivelul atins, referitor la gradul de însuşire a competenţelor – în scopul eliminării presiunii notării asupra elevilor/părinţilor; la nivelul claselor a III-a şi a IV-a prin note de la 1 la 10 (în scopul familiarizării elevilor de vârstă şcolară mică cu specificul evaluării din ciclul gimnazial); la nivelul ciclului gimnazial secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, prin note de la 1 la 10 sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

El indică faptul că la Camera Deputaţilor propunerea a fost adoptată tacit în forma iniţiatorilor, însă Senatul a renunţat la aceste modificări şi a introdus alte cinci noi articole în Legea nr. 1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut în vedere de iniţiatori şi implicit de cel adoptat de prima Cameră.

„Concluzionând, în cazul de faţă, Senatul, adoptând în calitate de Cameră decizională Legea pentru completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate toate completările, care vizează aspecte importante ale legii, precum modul de desfăşurare a activităţii educaţionale ori organizarea examenelor de admitere pentru anul universitar 2020-2021, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie”, subliniază Iohannis în sesizare, apreciind că această lege încalcă principiul bicameralismului.

Prevederea intră în contradicţie cu Constituţia

Şeful statului invocă şi încălcarea dispoziţiilor art. 78 din Constituţie referitoare la intrarea în vigoare a legii.

Potrivit acestuia, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (2) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, prevederile legii criticate intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Astfel, şeful statului afirmă că această prevedere intră în contradicţie cu Constituţia care stabileşte că „legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”.

„Nu se poate prezuma că norma legislativă este accesibilă destinatarului, deoarece acestuia nu i se poate pretinde o conduită în funcţie de ipoteza normativă a legii câtă vreme legea se aplică înainte de împlinirea termenului constituţional minim pentru intrarea sa în vigoare. (…) Aşadar, faptul că legea va fi pusă în aplicare la o dată anterioară intrării ei în vigoare este de natură a aduce atingere art. 78 din Constituţie”, se precizează în sesizarea la CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ pentru completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 este neconstituţional în ansamblu.