Judecătorii Curţii Constituţionale au luat o decizie în privinţa lui Teodor Meleşcanu. Astfel magistraţii CCR au decis miercuri, 22 ianuarie, că numirea acestuia în fruntea Senatului României a fost făcut nelegal.
Curtea Constituţională a admis astfel sesizarea de neconstituţionalitate înaintată de 33 de parlamentari ALDE, PNL, PMP şi UDMR, precum şi de unii neafiliaţi vreunui grup parlamentar.
Teodor Meleşcanu a fost ales în fruntea Senatului pe 10 septembrie 2019, cu susţinerea PSD, deşi el era parlamentar ALDE. Meleşcanu a obţinut 73 de voturi, învingând-o pe candidata PNL, Alina Gorghiu, care a obţinut 59 de voturi.
Ulterior, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat că mai mulţi parlamentari vor sesiza Curtea Constituţională cu privire la nelegalitatea modului în care Meleşcanu a ajuns în a doua funcţie ca importanţă din statul român. Sesizarea a fost analizată prima oară de către CCR pe data de 16 octombrie.
Meleşcanu criticat dur pentru apropierea de PSD
Tot în luna septembrie a anului trecut, Teodor Meleşcanu era criticat foarte dur din interiorul ALDE pentru că a fost ales în fruntea Senatului pe voturile PSD, s-a autoexclus din ALDE şi a pus astfel umărul la desfiinţarea grupului parlamentar al ALDE de la Senat.
„Trădătorul tot trădător rămâne, nu ai ce să îi ceri. Meleșcanu a devenit, la cei aproape 80 de ani ai săi (un june al politicii, ce mai!), o trompetă jalnică a PSD-ului. Dar asta e atunci când te întorci la orgini, începi să ai comportamentul specific Vioricăi Dăncilă și al altora de lângă ea. Din PDSR a plecat Meleșcanu, în PSD s-a întors.
Felicitări, stimabile! Te-ai întors acasă, acolo unde ți-e locul. Dar pentru cât timp? Cât va mai dura până la următoarea trădare?”, spunea atunci senatorul Ion Popa.
IICMER a declanşat o investigaţie pe numele lui Teodor Meleşcanu
Decizia luată astăzi de CCR nu este singura problemă cu care se confruntă Meleşcanu zilele acestea. Marţi, el a aflat că este investigat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICMER).
Teodor Meleşcanu este acuzat că în decembrie 1989 ar fi indus în eroare reprezentanţii diplomatici cu privire la evenimentele de la Timişoara, prezentând informaţiile referitoare la reacţia autorităţilor comuniste ca „zvonuri colportate în scopuri duşmănoase” şi „ştiri de presă neconfirmate”. Institutul precizează că, în cazul în care vor fi identificate indicii concrete privind săvârşirea unor fapte de natură penală, IICCMER poate notifica organele competente.