Critici la decizia Curții Constituționale în cazul Dianei Șoșoacă
Într-o recentă discuție la Euronews, fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a oferit un punct de vedere critic asupra deciziei Curții de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă pentru alegerile prezidențiale din 2024. Potrivit acestuia, motivarea instanței s-a bazat pe „vorbe” și nu pe o constatare clară și concretă a încălcării legii.
„Nu mai verifică candidatura de atunci a Dianei Șoșoacă. S-a terminat. Aia a intrat în istorie. (…) În mod normal, Curtea ține seama de practica sa anterioară când verifică o decizie. În general, la orice decizie a Curții se se pleacă de la practica anterioară. De exemplu, când se judecă excepții de neconstituționalitate, unde este practică, nu prea se mai stă mult asupra dosarului, pentru că cel care face raportul vine și spune: „avem practică, se încadrează acolo”.
Dar aici este altceva, pentru că acel dosar al doamnei Șoșoacă și acea decizie a fost dată pe vorbe, pe ce a scris omul care a făcut contestația. Lucrurile astea trebuie verificate.
Despre Georgescu, eu știu că e legionar? Trebuie să verifice dacă a fost vreodată condamnat pentru aceste fapte, nu doar să susții că el este legionar, că știi tu că el e legionar.
Nu se poate baza pe declarații. Nici atunci (la decizia în cazul Dianei Șoșoacă – n.r.) nu trebuia să se bazeze doar pe declarații pentru că suntem într-o țară democratică. În România, cuvântul este liber și are voie fiecare să spună ce vrea. Sigur că sunt interdicțiile acelea prevăzute de lege, că nu e voie să faci apologia legionarismului sau a criminalilor de război sau a comunismului, dar astea trebuie constatate printr-o hotărâre judecătorească, pentru că acele fapte sunt prevăzute de lege ca infracțiuni”, a explicat Zegrean
Zegrean a subliniat că, în mod normal, deciziile Curții Constituționale se întemeiază pe o practică juridică bine stabilită, iar în cazul Șoșoacă, hotărârea a fost luată mai degrabă pe baza unor afirmații subiective din contestații, nu pe probe legale evidente.
În opinia sa, procesul electoral ar trebui să se desfășoare într-un cadru democratic, unde cuvântul este liber, iar contestațiile trebuie să se bazeze pe dovezi clare.
„Sunt limitări prevăzute de Constituție: să fii cetățean român, să ai vârsta de 35 de ani pentru a candida, să nu fi fost condamnat pentru infracțiuni care să te pună sub interdicția de a candida sau a vota. Dar dacă omul are drept de vot, are și dreptul de a fi ales. Curtea nu poate să inventeze alte condiții decât cele existente scrise în Constituție și în legi. (…) Să constate că a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Articolul care vorbește în Constituție despre dreptul de a fi ales pornește de acolo – dacă ai dreptul de a vota. Cine are drepturile electorale neștirbite, neatinse, neîngrădite poate să fie și ales”.
Călin Georgescu: Candidatura și provocările legale
În ceea ce îl privește pe Călin Georgescu, acesta și-a depus oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale de vineri, dar procesul de validare încă nu a fost finalizat.
Georgescu a anunțat că a strâns peste 324.000 de semnături, subliniind că depunerea dosarului reprezintă un act de respect față de poporul român și un simbol al reîntoarcerii democrației.
Cu toate acestea, candidatul se află sub anchetă penală, fiind cercetat pentru instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, cu acuzații grave, inclusiv de organizare a unor planuri de destabilizare a țării.
De asemenea, el are restricții legale semnificative, inclusiv interdicția de a părăsi țara sau de a posta pe rețelele de socializare mesaje de natură extremă.
Limitele legale ale candidaturilor în România
Aceste evenimente aduc în discuție limitele și criteriile legale care guvernează candidaturile în România, precum și rolul Curții Constituționale în protejarea principiilor fundamentale ale democrației.
Conform Constituției, pentru a candida, un individ trebuie să fie cetățean român, să aibă vârsta minimă de 35 de ani și să nu fi fost condamnat pentru infracțiuni care îi interzic drepturile electorale. De asemenea, orice condamnare trebuie să fie definitivată printr-o hotărâre judecătorească, iar Curtea nu poate adăuga alte condiții sau acuzații.
