Un judecător al Curții Constituționale a României a oferit mai multe detalii în ceea ce privește constituționalitatea normei ca ambele sexe să fie reprezentate pe listele de candidați. Potrivit CCR, norma este o obligativitate.
Trebuie menținut principiul egalității de șanse
Judecătorul Curții Constituționale a României (CCR), Iulia Scântei, a subliniat marți seară importanța menținerii principiului egalității de șanse între femei și bărbați, așa cum este garantat de Constituția României.
Aceasta a declarat că toate partidele politice care participă la alegerile locale, europene și parlamentare trebuie să respecte această obligație.
În cadrul unei ședințe lungi de dezbateri, CCR a decis că norma care cere reprezentarea ambelor sexe pe listele de candidați este constituțională.
Această decizie impune ca listele de candidați pentru consiliile locale și județene, întocmite de partide sau alianțe politice, să includă atât femei, cât și bărbați. Excepția o constituie listele care conțin un singur candidat.
”Prin urmare, partidele nu pot propune liste de candidaţi exclusiv femei sau exclusiv bărbaţi, fiind necesară reprezentarea ambelor sexe pe o listă, chiar dacă nu toţi sunt pe locuri eligibile”, a mai explicat judecătorul constituţional.
Principiul alegerii femeilor în consiliile comunale, trecut în Constituţia din 1923
Decizia CCR a venit în urma respingerii unei excepții de neconstituționalitate formulate în 2020 de către o filială a unui partid politic. Partidul argumentase că nu are membri femei și că această normă impune egalitatea cu forța, discriminând pozitiv bărbații. Judecătorul Scântei a contrazis aceste argumente, subliniind importanța istorică a participării femeilor în politică.
”(…) principiul alegerii femeilor în consiliile comunale şi judeţene a fost recunoscut în România Mare prin Constituţia din 1923, iar în baza Legii pentru organizarea administrativă, din 3 august 1929, la alegerile municipale, comunale şi judeţene din anul 1930, peste o sută de femei au devenit consiliere în întreaga ţară, iar două femei au obţinut funcţia de primar în comunele Cobia-Dâmboviţa şi Negreşti (…)”, continuă Iulia Scântei.
Eforturile de emancipare feminină nu au fost în zadar
Decizia CCR este văzută ca o garanție solidă că lupta pentru egalitate electorală între femei și bărbați continuă să fie respectată.
Aceasta confirmă că eforturile de emancipare feminină nu au fost în zadar. Judecătoarea mai confirmă că principiile fundamentale ale:
- democrației
- și egalității sunt protejate la cel mai înalt nivel juridic
Judecătoarea a mai spus că printre personalitățile marcante pentru această mișcare de emancipare feminină se numără:
- Ella Negruzzi
- Calypso Botez
- Ortansa Satmary
- Sarmiza Bilcescu-Alimăneştianu
- sau Maria Pillat
”(…) Personalităţi marcante pentru mişcarea de emancipare feminină precum Ella Negruzzi, Calypso Botez, Ortansa Satmary, Sarmiza Bilcescu-Alimăneştianu sau Maria Pillat au candidat pe listele partidelor de atunci”, a mai scris Iulia Scântei.
În România, controlul constituţionalităţii legilor a fost stabilit pe cale jurisprudențială încă din 1912, când Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia Tribunalului Ilfov în faimosul „Proces al tramvaielor”. A fost recunoscută, astfel, autoritatea instanțelor judecătorești de a verifica conformitatea legilor cu Constituția.
În 2003, prin revizuirea Constituției, articolul 142 alineatul (1) a stabilit rolul Curții Constituționale ca garant al supremației Constituției. Aceasta a primit noi atribuții, care îi măresc semnificativ importanța în cadrul instituțional al statului de drept.