S-a aflat de ce CCR a respins proiectul privind reducerea vechimii in functie pentru accederea la DNA si DIICOT. Judecătorii sunt de părere că o astfel de măsura ar duce la situatii inacceptabile, in care cele doua directii sa fie compuse din procurori aflati la inceputul carierei, desi, prin natura lor, acestea sunt specializate si plasate la cel mai inalt nivel ierarhic”. În concluzie, vechimea pentru DNA si DIICOT nu poate fi mai mica de 10 ani.
Curtea Constitutionala a Romaniei a publicat Decizia 514 din 14 iulie 2021 prin care a fost admisa obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie privind proiectul de lege adoptat de coalitia PNL-USR-PLUS-UDMR prin care este scazuta vechimea de accederea in DNA si DIICOT de la 10 ani la 7 ani. Potrivit luju.ro, o vechime in care sunt insa inclusi cei doi ani de INM si anul de stagiatura, astfel ca vechimea reala pentru a lucra in DNA si DIICOT ar fi de fapt de doar 4 ani, mai mica decat vechima ceruta pentru desfasurarea activitatii la parchetele de pe langa tribunale.
Micsorarea vechimii poate duce la situatii inacceptabile
CCR arata ca micsorarea vechimii de la 10 ani la 7 ani poate duce la situatii inacceptabile, precum cea in care la DNA si DIICOT sa lucreze procurori aflati la inceput de cariera, iar o asemenea conditie de doar 7 ani vechime pentru a putea activa la cele doua directii este derizorie, insignifianta, favorizanta si preferentiala. Curtea Constitutionala precizeaza ca este nu numai rational, dar si imperativ din punctul de vedere al exigentelor constitutionale ca vechimea efectiva pentru numirea in functiile de procuror in cadrul DIICOT sau DNA sa reflecte pozitia constitutionala supraordonata a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in structura Ministerului Public, calitatea de structura specializata a acestor directii, precum si caracterul superior al rangului dobandit. Asadar, mentioneaza CCR, vechimea pentru DNA si DIICOT ar trebui sa fie la fel ca vechimea ceruta pentru promovarea la PICCJ, adica de 10 ani.
„Curtea observa ca actualul cadru legislativ cuprinde cel putin patru derogari favorabile persoanei care aplica pentru pozitia de procuror la cele doua parchete specializate in raport cu procurorul care doreste promovarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si anume: nu trebuie sa fi parcurs procedura de promovare pe loc in gradul imediat superior celui detinut; nu trebuie sa detina gradul profesional de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel; nu exista conditia de a functiona efectiv timp de cel putin 2 ani la parchetul ierarhic inferior si in vechimea necesara pentru numirea in functie este valorificata perioada cat procurorul a detinut calitatea de auditor de justitie”, se arată în decizia luată de jucători.
DNA și DIICOT vor fi compuse din procurori aflati la inceputul carierei
În opinia lor, a subevalua aceasta conditie de vechime efectiva poate duce la situatii inacceptabile, in care cele doua directii specializate sa fie compuse din procurori aflati la inceputul carierei, desi, prin natura lor, acestea sunt specializate si plasate la cel mai inalt nivel ierarhic.
CCR a constatat ca din moment ce cele doua directii sunt organizate la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, legiuitorul nu poate reglementa conditii derizorii, insignifiante, favorizante ori preferentiale de vechime pentru a accede in structura unui parchet aflat la un asemenea nivel.
„Este nu numai rational, dar si imperativ din punctul de vedere al exigentelor constitutionale ca vechimea efectiva pentru numirea in functiile de procuror in cadrul DIICOT sau DNA sa reflecte pozitia constitutionala supraordonata a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in structura Ministerului Public, calitatea de structura specializata a acestor directii, precum si caracterul superior al rangului dobandit. De aceea, vechimea efectiva in functie pentru aceste numiri trebuie sa fie cel putin aceeasi cu cea necesara pentru accederea in functia de procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”, se mai spune în decizie.