"Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă", a spus Valer Dorneanu, preşedintele CCR, citat de Mediafax.

Preşedintele CCR a mai spus că a fost admisă parţial o altă excepţie: "Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte".

Legea privind darea în plată şi cea referitoare la conversia creditelor în franci elveţieni vor dispărea până "la Mărţişor", a declarat recent economistul şef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor.

"Am îndrăzneala să fac o predicţie: cred că cele două legi vor dispărea exact cum au apărut, după ce întreaga tevatură politică se va fi încheiat. Mai în glumă, mai în serios, cam de Mărţişor. Rămâne de văzut dacă mă înşel sau nu. Dar dacă mă voi înşela, ceea ce nu cred, nu pot să vă spun decât că trebuie să ne pregătim bine de astfel de ghiduşii, pentru că nu le pot spune altfel. Îmi pare rău pentru tehnicienii, avocaţii care au susţinut tehnic aceste iniţiative, dar sunt în eroare maximă. Dacă au senzaţia că societatea a rămas la fel ca în '91, se înşeală. Avem două opţiuni: fie ne respectăm reciproc, fie ne batem joc unii de alţii", a subliniat Libocor în cadrul unei conferinţe referitoare la riscul de ţară.

Potrivit acestuia, "populismul este un factor de risc extrem, urmat de inconştienţa din punctul de vedere al modului în care este tratat un cadru legal existent, adoptat de curând, echivalent cu ceea ce există acolo unde ne dorim să mergem, şi efectele lui".

Legea dării în plată nu este nici o lege socială, nici una de protecție a consumatorului, potrivit concluziilor unui studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP).

"Încă din aprilie 2016 avertizam asupra unor potențiale probleme majore în aplicarea legii, probleme legate de lipsa unei viziuni a legii, am spus deja de dilema măsurii sociale versus lege de protecție a consumatorilor, în realitate, din punctul nostru de vedere, nu este nici una, nici cealaltă", a declarat directorul IPP, Elena Tudose.

Ea a arătat că o altă problemă a legii este reprezentată de profilul celor care vor beneficia de pe urma aplicării ei — nu doar persoanele fizice cu probleme în a-și achita creditele, ci și societăți comerciale.

"Printre primii care beneficiază de această lege nu sunt neapărat cei care nu mai fac față sarcinilor financiare, ci dimpotrivă, sunt oameni care notifică pentru darea în plată al doilea imobil, terenuri și vin din zone ale țării care nu sunt neapărat grevate de o situație economică precară. Este vorba de debitori cu plasamente imobiliare nerentabile, inclusiv terenuri", a explicat Elena Tudose.