CCR a decis, în cursul zilei de joi, că sintagma "ori altor asemenea interese ale ţării", cuprinsă în dispoziţiile art. 3, lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională. Ulterior, jurnalistul Dan Andronic a explicat pe Facebook cum a fost posibilă această decizie și de la ce a pornit totul, atrăgând în același timp atenția că din cauza acestia el și alte persoane au fost interceptate mai bine de trei ani încontinuu.
„Curtea Constituțională a declarat neconstituțional ART 3, lit f din Legea Siguranței Naționale. Cel care a fost justificarea pentru toate mandatele de interceptare ale Binomului! Inițiativa a plecat din dosarul cu Prințul Paul de la Brașov. Cel cu stenogramele falsificate. Felicitări Av. Flavius Radu care a scris sesizarea și lui Lucian Mateescu, care a susținut-o in fața CCR. De ce a vorbit clientul și nu avocatul? Pentru că Flavius este prea tânăr și nu are dreptul să pledeze in fața CCR. Azi, Lucian Mateescu a pledat împotriva Liviei Stanciu care a făcut tot posibilul să-l încurce. N-a reușit. Pentru că avea dreptate. Uite așa, buturuga mică răstoarnă Binomul mare!”, a scris Dan Andronic pe Facebook.
Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale ţării”, cuprinsă în art. 3, lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.
CCR a discutat şi excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.
Art. 3, lit. f) din Legea nr. 51/1991 prevede: „Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: (…) f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”.
Art. 4, alin. (2) din Legea nr.255/2013 stipulează: „Nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condiţiile Codului de procedură penală”.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării” cuprinsă în art. 3, lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.
Pe de altă parte, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.
„În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a constatat că sintagma ‘ori altor asemenea interese ale ţării’ încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii – în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, art. 26 referitor la viaţa privată şi art. 53 care reglementează condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”, afirmă sursa citată.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curtea de Apel Braşov – Secţia penală.