CCR a decis, în ședința din 6 aprilie 2021, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, o excepție de neconstituționalitate a prevederilor art.13 alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Național Anticorupție și ale art.367 alin.(9) din Codul de procedură penală.
Ce a decis Curtea Constituțională
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a României a decis următoarele:
1. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.13 alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție sunt neconstituționale.
Alineatul declarat necontiţional: „În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție poate continua efectuarea urmăririi penale și în cauza disjunsă.”
De exemplu, în dosare precum cel al lui Gabriel Oprea, fost ministru de interne, în care trimiterea în judecată s-a făcut pentru ucidere din culpă, competenţa DNA nu mai există.
2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.367 alin.(9) din Codul de procedură penală.
Lovitură pentru DNA
Dispozițiile art. 13 alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, constatate ca fiind neconstituționale, au următorul cuprins: „În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate continua efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă.”
Pentru pronunțarea soluției de admitere, Curtea a constatat că dispozițiile art.13 alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 contravin, în esență, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, consacrate de art.21 alin.(3) și art.24 din Constituție, precum și de art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, în considerarea faptului că acestea încalcă dispozițiile procesual penale ce reglementează competența organelor de urmărire penală, care, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr.302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.566 din 17 iulie 2017, constituie norme juridice cu caracter imperativ, a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute.