Modificările la Legea energiei electrice și a gazelor naturale declarate neconstituționale
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în ședința din 28 ianuarie 2025, că dispozițiile articolului 194, punctul 37, din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt neconstituționale. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori. CCR a admis excepția de neconstituționalitate, constatând că prevederile legale analizate sunt incompatibile cu principiile fundamentale consacrate de Constituția României.
Prevederi neclare și încălcarea principiilor constituționale
Potrivit Curții, textul de lege analizat introduce obligații generale, fără o delimitare clară, ceea ce face ca normele impuse să fie dificil de identificat. Totodată, legea prevede sancțiuni contravenționale fără a incrimina fapte concrete, aspecte care contravin principiilor legalității și proporționalității.
CCR a subliniat că tehnica legislativă deficitară utilizată în redactarea acestor prevederi nu respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, așa cum sunt prevăzute în articolul 1, alineatul 5 din Constituție. În plus, imprecizia textului afectează dreptul la un proces echitabil, consacrat de articolul 21, alineatul 3, inclusiv componenta privind dreptul la apărare.
Guvernului emisă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale
Hotărârea CCR vizează o ordonanță de urgență a Guvernului emisă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, dar și pentru amendarea Legii nr. 220/2008, care reglementează promovarea producerii de energie din surse regenerabile. Modificările propuse urmăreau implementarea unor soluții de stocare a energiei electrice, menite să crească eficiența consumului și să reducă fluctuațiile de producție.
Actul normativ era parte a unui efort mai amplu de modernizare a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și de sprijinire a tranziției către surse de energie regenerabilă, în concordanță cu Pactul Ecologic European și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta includea măsuri pentru creșterea capacității de integrare a energiei regenerabile, sprijinirea securității energetice și atingerea obiectivelor de mediu asumate de România.
România și-a asumat dezvoltarea unor proiecte strategice pentru tranziția energetică
Conform Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, România și-a asumat dezvoltarea unor proiecte strategice pentru tranziția energetică. Printre acestea se numără instalarea a 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj până în 2030 și a cel puțin 2.000 MW în baterii până în 2035. Aceste proiecte au rolul de a asigura flexibilitatea rețelei electrice și integrarea capacităților noi de producție din surse regenerabile.
Decizia CCR impune o revizuire legislativă care să țină cont de exigențele constituționale, iar acest proces ar putea întârzia implementarea măsurilor propuse. Investițiile strategice în infrastructura energetică sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor naționale de reducere a emisiilor de carbon și pentru asigurarea securității energetice.
Curtea Constituțională reafirmă importanța respectării principiilor fundamentale
Prin această hotărâre, Curtea Constituțională reafirmă importanța respectării principiilor fundamentale care guvernează statul de drept. Prevederile legislative trebuie să fie clare, precise și previzibile, astfel încât să respecte drepturile cetățenilor și să nu creeze ambiguități care să afecteze aplicarea legii.
Decizia definitivă și general obligatorie a CCR subliniază necesitatea unei tehnici legislative riguroase în domeniul energetic, mai ales în contextul tranziției către surse regenerabile.
