Curtea Constituțională a României are de luat o decizie importantă azi în privința conflictului juridic dintre Senat și Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la fostul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta are dosar la Parchetul General și are calitatea de suspect pentru abuz în serviciu și complicitate la uzurpare de calități oficiale.
Curtea Constituţională a României (CCR) va pronunţa miercuri o decizie pe cererea de soluţionare a unui conflict juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de preşedintele interimar al forului legislativ, Robert Cazanciuc, după ce Parchetul General i-a deschis lui Călin Popescu-Tăriceanu un dosar de abuz în serviciu.
La începutul acestui an, fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a fost anunţat de Parchetul General că are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ancheta fiind extinsă apoi şi pentru infracţiunea de complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.
Dosarul a fost deschis, după ce parlamentarul Cristian Marciu a rămas membru al Senatului, deşi există o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din anul 2015, prin care judecătorii au hotărât că acesta a încălcat legea incompatibilităţilor.
Concret, Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de procurori că nu a pus în aplicare, în calitate de preşedinte al Senatului, o decizie definitivă a unei instanţe de judecată.
Ce spune sesizarea depusă la CCR de Cazanciuc
Pe 29 mai, Robert Cazanciuc a sesizat Curtea Constituţională cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, manifestat „printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului”.
În sesizare se afirmă că „prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a arogat competenţa de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către preşedintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum şi de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări”.
Cazanciuc mai arăta că, prin sesizarea formulată, a solicitat Curţii Constituţionale „să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”.
În timpul dezbaterilor de la CCR, Cristian Ionescu, consilier în cadrul Cabinetului preşedintelui Senatului, a declarat că o acţiune judiciară pornită împotriva şefului Senatului „este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos”.
„Pornirea unei acţiuni judiciare împotriva preşedintelui Senatului, fără a se putea reţine vreo faptă a acestuia prin care să fi încălcat vreo dispoziţie legală, este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos. De acum înainte, membrii Parlamentului se pot aştepta oricând că împotriva acestora se declanşează acţiuni judiciare din partea Ministerului Public pentru activităţi parlamentare curente desfăşurate de aceştia în strictă conformitate cu prevederile constituţionale, legale şi regulamentare”, declara reprezentantul Senatului.
El a adăugat că, deşi Parchetul de pe lângă Înalta Curte a fost informat „în mod loial” de către Comisia juridică a Senatului că procedura de examinare a solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate este în derulare, procurorul de caz a cerut „în mod imperativ” comisiei respective să-i predea, până la un anumit termen, documente ale acesteia asupra cărora senatorii, membri ai comisiei, urmau să-şi exprime un vot politic.